Crăciunul în România a evoluat de-a lungul secolelor, păstrând esența spiritualității și a tradițiilor. Ioan-Aurel Pop: „Suntem singura țară europeană care are peste 7.000 de colinde”

De-a lungul anilor, Crăciunul a rămas un simbol al speranței și al tradițiilor. De la obiceiurile străvechi de la sate, unde accentul este pus pe simplitate și spiritualitate, la Crăciunul cosmopolit de la orașe, această sărbătoare a rămas vie în cultura românească. E o punte între trecut și prezent, între tradiție și modernitate. Fiecare colț al României, păstrează semnele unui Crăciun trăit cu adevărat, cu aceleași valori fundamentale: iubire, lumină și dăruire.

Cum au evoluat obiceiurile de Crăciun în diverse perioade istorice ale României?

„Crăciunul este o sărbătoare foarte veche care s-a perpetuat până astăzi. Este greu de spus cum s-a manifestat Crăciunul în perioada medievală, spre exemplu, pentru că nu avem izvoare în acest sens. Știm cum s-a manifestat în perioada modernă și cea a comunismului. Românii, în perioada comunistă, împodobeau bradul în 24 decembrie. Copiii mergeau la colindat iar părinții lor respectau anumite obiceiuri.

România este printre puținele țări care respectă anumite obiceiuri. Jumătate din populația țării este legată sau trăiește în mediul rural, iar acolo se păstrează majoritatea obiceiurilor. Suntem singura țară europeană care păstrează până astăzi peste 7.000 de colinde culese și cunoscute”, a declarat Ioan-Aurel Pop, pentru Aleph News.

Care au fost influențele istorice asupra Crăciunului în România de-a lungul secolelor?

„Regimurile politice nu s-au amestecat în general în sărbătoarea Crăciunului, cu excepția comunismului. Comunismul s-a amestecat în această sărbătoare pentru că au vrut să o pună în plan secund. Nașterea Domnului este o sărbătoare de bucurie”, a adăugat acesta.

Exit mobile version