• Cunoscutul istoric Ștefan Dumitrache a fost invitatul podcastului Business Philosophy, moderat de Romeo Chiriac. Printre temele dezbătute au fost Meșterul Manole și Ana au murit în condiții suspecte.
  • “Neagoe Basarab, care a murit de cancer, a ridicat Mânăstirea și cu gândul să îi mai ierte Dumnezeu păcate, îl mustra conștiința pentru crimele făcute.
  • Pruncul născut al Anei și a lui Manole a murit în urma unui incendiu la șantier, sufocat de fum, înainte să se sinucidă Ana, a declarat istoricul.

Cunoscutul istoric Ștefan Dumitrache a fost invitatul podcastului Business Philosophy, moderat de Romeo Chiriac. Printre temele dezbătute au fost „Meșterul Manole și Ana au murit în condiții suspecte. Furtul sufletului prin măsurarea umbrei” sau “Tema jertfei pentru creație în Balcani. Albanezii decideau la zaruri pe cine să zidească”

Meșterul Manole a murit otrăvit cu un afrodisiac

“Neagoe Basarab, care a murit de cancer, a ridicat Mânăstirea și cu gândul să îi mai ierte Dumnezeu păcate, îl mustra conștiința pentru crimele făcute. Meșterul Manole a murit otrăvit cu un afrodisiac, el având o amantă, Zarza din Câmpulung“, a spus Ștefan Dumitrache în cadrul podcastului.

Ana lui Manole s-a sinucis ca să scape de meșterii care o alergau să îi fure umbra. Pruncul Anei a murit asfixiat

“Versiunea conform căreia Ana nu ar fi fost zidită, ci că s-ar fi sinucis, aruncându-se de pe zidurile Mânăstirii. De teama să nu i se măsoare umbra și să își piardă sufletul. Există aproximativ 200 de versiuni, total diferite de balada lui Alecsandri, dar în toate există mitul măsurării umbrei. Acesta a survenit în urma unui sabotaj al meșterilor la adresa lui Manole, când acesta era plecat la Târgoviște

Recomandări

ROMÂNII SE TEM DE EȘEC
GATA DE RĂZBOI?
A ATINS O COARDĂ SENSIBILĂ
MANDAT DE ARESTARE
APEL MISTERIOS
CADOURI PRIETENEȘTI

Pruncul născut al Anei și a lui Manole a murit în urma unui incendiu la șantier, sufocat de fum, înainte să se sinucidă Ana”, a declarat istoricul.

Tema jertfei pentru creație în Balcani. Albanezii decideau la zaruri pe cine să jertfească

”Mitul jertfei pentru creație există în toată zona balcanică, de la greci, la ucrainieni, sârbi până la albanezi. Meșterii albanezi decideau a cărui soție să fie jertfită dând cu zarurile. Acest lucru s-a întâmplat la Mânăstirea lui Sakanderbeg. La greci a fost vorba de un pod, unde a fost zidită o soție a unui meșter.

Care a făcut-o să scape de ea, îl cam blastema. Toate aceste clădiri unde a existat o jertfă chiar au dăinuit. Cum vedem și Mânăstirea Argeșului, care a trecut prin cutremure, bombardamente sau incendii”, a declarat istoricul.

Citește și