Cum ne protejăm Patrimoniul? Tezaurul Dacic și jaful de la Luvru intră în istoria celor mai mari furturi de artă

• Jafurile de artă dezvăluie vulnerabilitatea muzeelor și ingeniozitatea infractorilor.
• Motivele din spatele jafurilor variază de la câștiguri financiare la proteste artistice, dar consecințele sunt întotdeauna pierderi culturale.
• Protejarea patrimoniului cultural necesită sisteme de securitate eficiente și personal dedicat

Jafurile de artă, cum este cel de la Luvru, fascinează și îngrijorează deopotrivă. Ele dezvăluie atât ingeniozitatea infractorilor, cât și fragilitatea sistemelor de securitate de la muzee. De la motive financiare la proteste artistice, motivațiile din spatele acestor infracțiuni sunt variate, dar consecințele sunt întotdeauna aceleași: pierderi culturale inestimabile și semne de întrebare privind protecția patrimoniului.

Câteva exemple ilustrează această realitate dură.

Ce exemple atrag atenția în istoria furturilor de artă?

Imediat după furtul de la Luvru în mintea multora au revenit imaginile din seria Lupin.
Să ne amintim câteva cazuri ceva mai noi. În 2019, un WC din aur masiv de 18 karate, intitulat America (2016), a fost furat de la Blenheim Palace, în Anglia, demonstrând apetitul hoților pentru obiecte neconvenționale de mare valoare.

În 1986, tabloul Weeping Woman (1937) al lui Picasso a fost furat de la National Gallery of Victoria de către Australian Cultural Terrorists, un act de protest menit să atragă atenția asupra lipsei de sprijin financiar acordat artiștilor australieni.

Deși identitatea hoților a rămas un mister, tabloul a fost recuperat după două săptămâni, fiind lăsat într-un dulap de la o gară.

Dar ce urmări au asemenea evenimente?

Jaful recent de la Luvru, în care au fost sustrase bijuterii regale, ne amintește încă o dată de vulnerabilitatea patrimoniului cultural și de necesitatea unei protecții sporite.

Ironia este că, adesea, operele de artă sunt donate muzeelor tocmai pentru a fi păstrate în siguranță. Personalul de securitate, care este adesea plătit cu salariul minim, are o responsabilitate uriașă, iar reducerile bugetare în acest domeniu pot avea consecințe devastatoare. Chiar și Mona Lisa, cel mai faimos tablou din lume, a fost furată de la Luvru în 1911 și recuperată abia doi ani mai târziu.

Tablouri de Van Gogh, Picasso sau Munch au fost mereu în atenția hoților cu furturi celebre în Olanda în 2020, sau la Dresda în 2019. Poliția recuperează de obicei după ani buni de investigații o parte din operele furate. Dar unele rămân ascunse. Cel mai cunoscut furt din România a avut loc la Palatul Brukental în 1968. Abia după 26 de ani au fost recuperate patru dintre cele opt lucrări furate.

Acum avem cazul coifului și brățărilor dacice dispărute în Olanda. După discursuri legate de protecția patrimoniului, autoritățile au trecut acum la planul de reduceri de cheltuieli care înțelegem cât poate să protejeze orice.