• Eminescu este bun înotător capabil chiar de mișcări  acrobatice și trucuri în apă.
  • Dimineață făcea gimnastică și ridica greutăți, apoi se plimba îndelung prin padure.
  • „Mergeam neoprit prin cărările albe ce duceau crucișe la poala răcoroasă a munților.”

Fiind băiet cu mingea mă jucam

Și driblam tot cu mingea la picior

Cu dreptu` un șut năpraznic eu trăgeam

Recomandări

CE DEVINE LUMEA?
PLANUL ARMATEI GERMANE
ROMÂNII SE TEM DE EȘEC
GATA DE RĂZBOI?
A ATINS O COARDĂ SENSIBILĂ
MANDAT DE ARESTARE

S-aud stadionu-ntreg cum strigă GOL!

Dacă Mihai Eminescu nu ar fi fost un mare

geniu al culturii universale, ar fi putut fi un decar

de excepție în naționala de fotbal a României.

Sau s-ar fi putut întrece cu David Popovici, fiind

cunoscut ca un iscusit înotător.

Mihai Eminescu era preocupat de aspectul fizic

Dincolo de genialitatea sa, Mihai Eminescu a fost foarte preocupat de aspectul fizic. De-a lungul timpului, Eminescu a practicat mai multe sporturi cu aceeasi fervoare cu care scria poezii. George Călinescu a povestit în Viața lui Eminescu un episod in care, internat fiind la Spitalul Sf Spiridon din Iasi, Eminescu era vizitat des de prieteni cu care juca șah. Miron Pompiliu, Vasile Burlă, prietenii de la Junimea.

Însă, pe lângă șah, Eminescu era mare amator de fotbal. Poetul nostru nepereche putea fi un decar de excepție în naționala de fotbal a României, evident inexistentă pe acea vreme.

Theodor V. Stefanelli, în „Amintiri despre Eminescu”, scria: „Eu am locuit mulţi ani în strada Cuciur Mare (din Cernăuți n.r.) şi înaintea locuinţei mele se întindea aşa numita toloacă a oraşului, unde studenţii jucau adese în orele libere mingea. Şi Eminescu era adese printre noi şi juca cu noi mingea“.

Se spune că, pe vremea când era elev al Liceului German din Cernăuți, era văzut deseori pe terenul unde „se juca mingea”, el demonstrând calități reale pentru jocul cu balonul rotund.

Nu în ultimul rând, Eminescu s-ar fi putut întrece probabil cu David Popovici, fiind considerat un iscusit înotător. „Făcea tot felul de isteţii nautice, intrînd în apă într-un loc şi ieşind tîrziu unde nici nu te aşteptai, spre admiraţia chiar a celor mai buni înotători din Blaj. Erau mulţi înotători buni în Blaj, dar cu Eminescu nici unul nu se putea ţinea“, scrie și Ștefan Cacoveanu, în „Eminescu la Blaj”.

Locul în care se antrena la 16-17 ani era balta de la Ipotești și Prutul, în zona Cernăuți, dar și în apropiere de Blaj, la confluența dintre Târnava Mare și Târnava Mică. Însuși Eminescu a așternut pe hârtie ce exerciții fizice trebuie să facă femeile și bărbații pentru a se menține în formă:

„La femei danţul, pentru bărbaţi exerciţiu gimnastic… arată… personalitatea în lumina „

Citește și