• Am ales dintre obsesiile lui Mihai Eminescu cea despre unul dintre cele mai mari defecte ale românilor: Nevoia de a imita ceea ce fac alte popoare, considerate de noi superioare poporului român.
  • Şi am găsit că acest defect se întîlneşte în felul în care Klaus Iohannis a conceput campania de educare a elevilor privind schimbările climatice.
  • Unul dintre defectele cele mai mari ale noastre e că nu învăţăm de la alte popoare, ci le imităm. 

De la Aleph News sînt sunat ca să particip la o iniţiativă gazetărească:

De Ziua lui Eminescu, declarată Zi a culturii naţionale, vedetele postului – înţeleg că şi eu sînt printre ele – urmează să comenteze un eveniment de azi ca şi cum ar face-o Eminescu de acum o sută de ani şi ceva. Textul va trebui citit de pe prompter într-o înregistrare în studio. Accept, deşi pentru mine Eminescu publicistul nu e un model. E prea pătimaş- zic eu, prea jurnalist care trimite la ghilotină, în timp ce Caragiale, modelul meu, e mai calm şi mai ales calm ironic. Îl admir pe I. L. Caragiale publicistul şi pentru că el scrutează prezentul său politic şi moral cu ochi de bătrîn în vîrstă de 3000 de ani, un bătrîn care a trăit şi a văzut toată istoria lumii şi prin urmare nu are cum să-l emoţioneze vreun eveniment al prezentului, oricît de Breaking news-ist ar fi, deoarece trecutul deja ştiut e plin de astfel de evenimente.

Nu-i pot refuza pe colegii de la Aleph News. Ştiu din experienţa de conducător de televiziune, cît de greu e să faci o astfel de ediţie specială cu vedete şi mai ales cu vedete care să semneze un text despre un eveniment de-al actualităţi din perspectiva lui Eminescu sau cum ar fi spus Proust văzut dinspre Eminescu. Pentru a face asta, trebuie să ştii măcar temele, obsesiile lui Eminescu. Limbajul, chiar şi stilul ( cam greoi pentru gusturile mele de om modern, grăbit) e greu să – le imiţi. Dar obsesiile, hai, preocupările, le poţi transpune în comentarea prezentului politic.

Recomandări

AȘA, XI?
FLORENȚA COMBATE TURISMUL
TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE
F1 LA MONACO
ISRAELUL DISTRUGE
UNDE MERGI AZI?

Am ales dintre obsesiile lui Mihai Eminescu cea despre unul dintre cele mai mari defecte ale românilor:

Nevoia de a imita ceea ce fac alte popoare, considerate de noi superioare poporului român.

Şi am găsit că acest defect se întîlneşte în felul în care Klaus Iohannis a conceput campania de educare a elevilor privind schimbările climatice.

Am scris şi prezentat sîmbătă la Aleph News acest comentariu de actualitate menit a dovedi că publicistul Mihai Eminescu e de o deosebită actualitate.

Unul dintre defectele cele mai mari ale noastre e că nu învăţăm de la alte popoare, ci le imităm. A învăţa de la altcineva înseamnă a trece prin gîndirea ta ceea respectivul face şi-ţi stîrneşte invidia. A imita înseamnă a face tot ceea ce face altcineva fără a gîndi dacă e bine sau nu şi, mai ales, fără a te întreba dacă ţi se potriveşte sau nu. Una e a învăţa de la altcineva că trebuie să te îmbraci bine şi alta e să-ţi pui frac, asemenea respectivului, deşi tu ai pantalonii rupţi în fund, numai pentru că lumea îl laudă de cît de bine îi stă în veşmînt ciocoiesc.

Apoi a învăţa înseamnă a te uita la toate popoarele lumii, egale între ele în privinţa spiritului, şi a alege de la care să înveţi după cum ţi se pare că şi tu ai putea face asta şi nu după credinţa ta că respectivul e superior poporului român.

Pentru că asta e o condiţie de bază a dezvoltării armonioase a unui popor.

Din nenorocire la noi, mai ales în vremurile de azi, multe alte popoare, cele din Occident, fireşte, trec drept superioare nouă.

Şi dacă ele sînt superioare, apoi tot ceea ce fac ele trebuie imitat pînă la ultimul amănunt.

Recent, Administraţia prezidenţială a lansat un mare proiect, menit, după cum spun Comunicatele, să-i educe pe elevi privind schimbările climatice.

Grija pentru schimbările climatice e la modă în Occident.

 Ea se întemeiază pe un adevăr:

Natura resimte pe zi ce trece exploatarea lacomă a omului.

Şi Natura se îmbolnăveşte tot mai tare.

Îmbolnăvindu-ne şi pe noi, oamenii.

Şi pentru a evita ca Natura să se degradeze atât de tare încât, bolnavă de moarte, să ne îmbolnăvească şi pe noi de moarte, omul trebuie să înveţe încă din copilărie să iubească Natura.

Raportul Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile ne semnalează încă din titlul – abstract, lipsit de orice emoţie – că România ţine să imite ceea ce face Vestul în materie de educaţie privind Natura.

Occidentul vrea să convingă copilul să iubească Natura cu argumente raţionale, cu date ştiinţifice reci, abstracte, cu care să împovăreze mintea copiilor.

Copilul român trebuie învăţat să iubească Natura cu inima.

Mulţi dintre copiii din România sunt de la ţară.

Nu e nevoie să-i înveţi la tablă cît de importantă e Natura.

Cei de la oraş, dacă sînt printre ei şi copii care n-au văzut în viaţa lor decît blocuri, trebuie învăţaţi să iubească Natura ducându-i în Natură.

O clasă de copii luaţi de învăţătoare sau de educatoare şi duşi într-o pădure, pe malul unui pîrîiaş, vor învăţa, cît timp vor sta acolo şi vor privi apele limpezi săltînd printre pietre de o sută de ori mai mult să iubească Natura decît dacă ar învăţa la tablă statistici de cum infectează poluarea apa de pe Planetă.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro