Ministrul Culturii: „Brâncuși a fost un influencer în vremea lui, dar și pentru generațiile viitoare”

• 19 februarie – Ziua Brâncuși. Se împlinesc 145 de ani de la nașterea marelui sculptor.
• „Brâncuși a fost un influencer în vremea lui”, spune ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Într-un mesaj adresat vineri cu ocazia aniversării a 145 de ani de la naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi, ministrul Bogdan Gheorghiu susţine că recunoaşterea lui Brâncuşi din partea statului român a venit târziu, iar consecinţa se poate vedea în numărul restrâns de lucrări semnate de el în muzeele româneşti.

„Constantin Brâncuşi este mult mai aproape de noi decât ne-am aştepta. Găsim o parte din operele sale la Muzeul Naţional de Artă al României, la Târgu Jiu, pe social media unde sunt postate fotografii şi filme ale lucrărilor sale, iar cărţile despre viaţa sa şi alte filmele documentare sunt la îndemâna oricui. Orice persoană care doreşte să-şi prioritizeze importanţa cunoaşterii, va găsi în spatele fiecărei lucrări a lui Constantin Brâncuşi o poveste frumoasă. Universalitatea operelor sale, viziunea sa artistică, noul limbaj adus în arta plastică au inspirat multe generaţii. Ca sa folosim un limbaj uzual al tinerilor de azi, putem spune că Brâncuşi a fost un influencer în vremea lui, dar şi pentru generaţiile viitoare. Recunoaşterea lui Brâncuşi din partea statului român a venit târziu, iar consecinţa se poate vedea în numărul restrâns de lucrări semnate de el în muzeele româneşti. Poate că generaţiile de dinainte nu au conştientizat importanţa sau nu au valorificat adecvat lucrările lui Constantin Brâncuşi, însă noi nu vom repeta astfel de greşeli”, a spus ministrul Culturii.

Ansamblului Monumental realizat de Constantin Brâncuşi, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

Acesta aminteşte că, în urmă cu 3 ani, a fost depus dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu pentru a fi înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

„Este singurul ansamblu monumental de for public al sculptorului Constantin Brâncuşi, iar demersurile pentru ca acesta să devină patrimoniu UNESCO vor continua şi în timpul mandatului meu. În comitetul de anul acesta, se discută problematica monumentelor de război, mai multe la număr, pentru care există depuse dosare de înscriere pe lista patrimoniului mondial. Printre acestea se numără şi Ansamblul Monumental realizat de Brâncuşi, dedicat jertfei supreme a soldaţilor, jandarmilor, cercetaşilor şi civililor din Târgu Jiu, care au murit eroic apărând oraşul, în bătălia de la podul Jiului din 14 octombrie 1916, în timpul Primului Război Mondial. Aşteptăm – atât noi cât şi alte state cu astfel de dosare – ca în urma discuţiei din Comitetul Patrimoniului Mondial să avem îndrumări cu privire la continuarea procedurii de înscriere, respectiv trecerea la următoarea etapă, cea de evaluare”, a mai transmis ministrul Bogdan Gheorghiu.

Acesta susţine că de referinţă pentru patrimoniul cultural rămâne Ansamblul monumental „Calea Eroilor” datorită operelor care îl definesc: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, Coloana fără Sfârşit, alături de cele mai cunoscute creaţii ale sale: „Cuminţenia Pământului”, „Pasărea Măiastră”, „Domnişoara Pogany” sau „Rugăciunea”.

„Pentru că trebuie să învăţăm din experienţele trecutului, încurajăm şi susţinem artiştii contemporani, iar anul trecut, Ministerul Culturii a demarat, prima dată după 12 ani, un program de achiziţie de artă contemporană în valoare de 2 milioane de lei. Acesta s-a desfăşurat prin Muzeul Naţional de Artă Contemporană şi a avut ca rezultat achiziţionarea a 167 de lucrări semnate de 100 de artişti români contemporani. Intenţionăm să reluăm acest proces şi anul acesta, şi în anii următori, deoarece asigurăm astfel o reprezentare corectă a curentelor contemporane româneşti în spaţiul muzeal, recompensând totodată artiştii pentru munca lor. Pe lângă programul de achiziţie de artă, Ministerul Culturii va finanţa şi burse de creaţie pentru formarea următoarei generaţii de tineri artişti plastici, dar şi pentru o reprezentare corectă a curentelor contemporane româneşti în spaţiul muzeal. Prin astfel de iniţiative va creşte cota de piaţă a creatorilor, inclusiv pe plan internaţional, dar şi patrimoniul statului român. Mai mult, se certifică astfel calitatea operelor prin achiziţia acestora şi se oferă o garanţie inclusiv pentru investitorii străini”, a mai spus ministrul Culturii.