Misterul magilor de la Răsărit. Cum a ajuns Baltazar să fie reprezentat ca negru

• Scena magilor care îi aduc daruri pruncului Iisus se numără printre primele imagini narative ale artei creștine.
• Unul dintre magi a provocat însă o revoluție în artă: din sec. al XIV-lea, Baltazar începe să fie înfățișat ca negru.
• Acest mod de reprezentare a magului în arta renascentistă este adesea legat de porturile maritime cosmopolite ale vremii.
• Jan Gossaert, Albrecht Dürer, Hieronymus Bosch, Pieter Bruegel cel Bătrân sunt doar câțiva dintre artiștii la care magul Baltazar apare ca african.

Galeria Națională din Londra organizează o expoziție inedită de Crăciun, Sensing the Unseen, dedicată exclusiv unui tablou: „Închinarea Magilor” pictat de Jan Gossaert la începutul secolului al XVI-lea, informează The Guardian. Frapantă este reprezentarea unuia dintre magi ca negru. Cum se explică asta?

Singura mărturie scripturistică care face referire directă la magii de la Răsărit este Evanghelia după Matei. Fragmentul în care este relatată istoria magilor nu ne oferă însă detalii cu privire la tara de proveniență, la numele sau la înfățișarea lor.

La est de Palestina, doar Media, Persia, Asiria si Babilonia aveau magi preoți în vremea nașterii lui Hristos. Magii, care erau nu numai preoţi, ci şi doctori, cărturari şi mai ales astrologi, nu puteau proveni decât dintr-una din aceste regiuni.

Scena magilor se numără printre primele imagini narative ale artei creștine. Una dintre primele reprezentări ale magilor, datând de la mijlocul sec. al III-lea, apare în Catacomba Priscilei, în Roma, iar din sec. al V-lea magii au început să apară în decorațiile mozaicale ale primelor mari biserici.

Descrierea Magilor, cei trei regi sau înțelepți care au venit conduși de o stea la pruncul Iisus, căruia îi aduc daruri de aur, smirnă și tămâie, a fost întotdeauna o sursă de inspirație pentru artiști. Dar unul dintre ei a provocat o revoluție în artă: din sec. al XIV-lea, unul din cei trei este înfățișat ca negru.

Le cunoaștem numele, Baltazar, Caspar și Melchior, grație unui manuscris grecesc din anul 500 d.Hr. Iar un text atribuit lui Beda Venerabilul (672-735), un călugăr benedictin erudit de la mănăstirea Sf. Petru și Pavel din Wearmouth, îl prezintă pe Baltazar ca negru. Există însă foarte puține imagini cu un Baltazar negru înainte de 1400, probabil pentru că europenii medievali știau prea puține lucruri despre africani. De fapt, subiectul festiv al închinării magilor a inspirat unele dintre cele mai reușite portrete ale negrilor din arta europeană.

Închinarea magilor la Jan Gossaert

Una dintre reprezentările emblematice a lui Baltazar ca negru este cea din tabloul „Închinarea Magilor” pictat de Jan Gossaert la începutul secolului al XVI-lea. Impresionează privirea meditativă și chipul melancolic al lui Baltazar ca negru, care îi aduce pruncului Iisus dar de smirnă. Această reprezentare renascentistă unică a magului Baltazar apare astăzi pe milioane de felicitări de Crăciun din întreaga lume, dar puțini sunt cei conștienți de valoarea acesteia și de caracterul inovator al acestui tablou.

Prin medii sonore, imagini digitale de înaltă rezoluție și interacțiune bazată pe gesturi, expoziția Sensing the Unseen de la Galeria Națională din Londra încearcă să ofere o introducere, prin artă, în evenimentul Crăciunului și o cunoaștere inedită a bogăției vizuale a acestei capodopere. Din cauza măsurilor restrictive legate de pandemie, expoziția este temporar închisă, dar se va redeschide pe 6 ianuarie și va dura până pe 28 februarie 2021, iar în februarie va fi lansată și online.

Scena magilor și descoperirea Lumii Noi

Apariția lui Baltazar ca negru în arta renașterii reflectă schimbarea adusă la nivel global de călătoriile portughezilor și ale spaniolilor, care au explorat Atlanticul și au creat avanposturi comerciale – și de sclavie – pe coasta africană. Apariția negrilor în artă reflectă o nouă curiozitate despre oameni și despre popoare, gândirea „umanistă” a Renașterii, care l-a inspirat pe filosoful francez Montaigne să spună că toate obiceiurile și credințele Pământului sunt în mod egal valabile, iar pe Shakespeare l-a inspirat să pună pe scenă în „Othello” un erou negru.

Și Albrecht Dürer prezintă în „Închinarea magilor”, pe care o pictează în 1504, un mag tânăr, negru cu părul scurt și jambiere roșii, stând elegant și ținând în mâini o cupă de aur sferică plină de smirnă.

Deosebit de interesant este faptul că aceste reprezentări ale unui Baltazar negru au fost o alegere; ele nu erau nici obligatorii, nici universale în arta renascentistă. Baltazar apare ca african și sub penelul artistului nord-italian Andrea Mantegna. Dar toți magii din faimoasa Închinare a magilor din 1475 a lui Botticelli sunt albi și la fel sunt și în „Procesiunea Magilor” a lui Benozzo Gozzoli. Asta pentru că, de fapt, sunt portrete ale familiei Medici, cărora le plăcea să se identifice cu aceste înțelepte și magnifice figuri princiare.

Reprezentarea lui Baltazar ca negru în arta renascentistă este adesea legată de porturile maritime cosmopolite. Gossaert este un bun exemplu în acest sens. El și-a început probabil cariera la Anvers, unul dintre cele mai aglomerate porturi din Europa și un loc unde puteai întâlni africani, iar în 1521 Dürer vizita și el portul.

Hieronymus Bosch

În tabloul Închinării magilor, pictat de Hieronymus Bosch în 1490 pentru un cuplu din Anvers, bătrânul Iosif spală scutecele lui Iisus, în timp ce mulțimi misterioase se apropie de staulul spre care Antihrist privește răuvoitor. Contrastând în mod viu cu tenul său, mantia sa albă oferă o încântare suprarealistă, cu aspectul ei cremos, dar totodată solid, plin de detalii, arătând mai mult ca și cum ar fi sculptată decât cusută. Ar putea fi una dintre operele de artă din fildeș pe care vasele portugheze le aduceau din Africa de Vest. Bosch și-a pictat Închinarea magilor în deceniul în care Columb a descoperit Lumea Nouă, iar sclavii pe care îi va fi văzut la Anvers au luat chipul unui rege exotic și al pajului acestuia.

Pieter Bruegel cel Bătrân

Baltazar poartă o mantie de culoare alb-ivoriu și în tabloul analog al discipolului lui Bosch, Pieter Bruegel cel Bătrân. Iar darul pe care Baltazar îl aduce lui Hristos este un vas de aur în formă de corabie – o imagine a comerțului maritim de atunci, cu aur și ființe umane.

Bruegel creează un cadru unic, Închinarea magilor în zăpadă (1563), în care aduce regii din țări depărtate într-un sat arhetipal european. Acoperișurile înclinate sunt albe; pământul e alb. Dar nu toți oamenii sunt albi. Trei regi străini vin la Nașterea lui Mesia, iar Baltazar este doar o parte a unei scenei europene, prezența sa fiind acceptată în mod firesc și abia remarcată.