Muzeul Guimet din Paris găzduiește expoziția „Cunoașterea în trompe-l’œil”. Biblioteci pictate, cărți-decor și reading yoga: o istorie a felului în care integrăm cunoașterea
- Muzeul Guimet din Paris găzduiește expoziția „Cunoașterea în trompe-l’œil”, dedicată artei coreene, deschisă între 16 septembrie 2026 și 4 ianuarie 2027, cu lucrări din secolul al XVIII-lea până în secolul al XX-lea.
- Regele Jeongjo le-a cerut pictorilor Academiei Regale să realizeze bibliothèques en trompe-l’œil
- Cartea devine, în timp, obiect decorativ, iar acum ajunge accesoriu de imagine, în feedurile sociale de astăzi.
La Muzeul Guimet din Paris, o expoziție dedicată artei coreene îți readuce în atenție cărțile pictate din epoca Joseon și te invită să reflectezi la ce a devenit cartea azi: decor, accesoriu sau ritual, potrivit Citești Oficial.ro.
De ce te-ar interesa o pictură cu cărți din Coreea secolului al XVIII-lea
Expoziția „Cunoașterea în trompe-l’œil”, dedicată artei coreene. Expoziția este deschisă între 16 septembrie 2026 și 4 ianuarie 2027. Ea acoperă două secole de creație artistică din Coreea, din secolul al XVIII-lea până în secolul al XX-lea. Pentru publicul din Franța, este o incursiune într-un curent care rămâne surprinzător de puțin cunoscut.
O bibliotecă pictată pentru un rege: originile trompe-l’œil-ului coreean
În epoca Joseon, trompe-l’œil-ul coreean s-a dezvoltat ca o artă cu coduri și semnificații proprii. Regele Jeongjo le-a cerut pictorilor Academiei Regale să realizeze bibliothèques en trompe-l’œil, ca să fie înconjurat de cărți și de cunoaștere. De obicei, monarhul stătea în fața unei picturi a regatului și a puterii regale. Jeongjo a rupt tradiția, comandând o bibliotecă în trompe-l’œil, simbol al virtuții, al erudiției și al educației sale.
Ce mai înseamnă cartea astăzi: simbol al erudiției, accesoriu de imagine sau ritual de reconectare?
În prezent, pe platformele de social media, cartea este adesea utilizată ca un element curat de „brand personal”. În esteticile contemporane (cum ar fi bookstagram sau dark academia), cartea funcționează frecvent ca un obiect decorativ sau un accesoriu care semnalizează sofisticarea intelectuală a utilizatorului.
Accentul s-a mutat de la internalizarea conținutului cărții la externalizarea imaginii acesteia, unde obiectul fizic devine o componentă a unui stil de viață vizualizat.
Reading Yoga: Reîntoarcerea la prezență
Ca o reacție la această instrumentalizare a cărții ca simplu decor, a apărut curentul „reading yoga” (yoga lecturii), care propune o abordare meditativă, conștientă, a textului. Această practică respinge ideea cărții ca accesoriu pasiv și o repoziționează ca instrument central de introspecție, integrând tehnici de respirație și posturi fizice pentru a susține concentrarea și prezența mentală.
Un exemplu relevant în acest sens a fost sesiunea de reading yoga susținută de Svetlana Vakulovschi în cadrul Chill Festival 2026, la Chișinău, până pe 26 septembrie. Această inițiativă a demonstrat o dorință de a recupera profunzimea experienței lecturii, dincolo de estetica vizuală.
Sesiunea a invitat participanții să trateze lectura nu ca pe o activitate de acumulare sau de afișare, ci ca pe o formă de practică spirituală și de gestionare a atenției, într-un mediu care facilitează o conexiune reală, senzorială și cognitivă, cu textul parcurs.