O nouă analiză a ADN-ului lui Beethoven arată că nu avem neapărat nevoie de anumite gene ca să devenim geniali

• O nouă analiză a ADN-ului lui Ludwig van Beethoven făcută la Institutul Max Planck din Germania arată că nu avem neapărat nevoie de anumite gene ca să devenim geniali.
• Acest tip de analiză genetică este util pentru studierea tendințelor la nivel de populație în comportament legate de un anumit timp și loc.
• Capacitatea de sincronizare a ritmului – a putea recunoaște și păstra un tempo – este una dintre aceste trăsături și anterior a fost legată de capacitatea muzicală în general.

Este una dintre cele mai mari enigme din lumea științei: în ce măsură suntem definiți de genetica noastră? O nouă analiză a ADN-ului lui Ludwig van Beethoven făcută la Institutul Max Planck din Germania arată că avea o predispoziție scăzută pentru sincronizarea ritmului. Ce însemna asta? Că nu avem neapărat nevoie de anumite gene ca să devenim geniali. În primul rând, talentul muzical al celebrului compozitor german a depășit cu mult ceea ce ar lăsa de înțeles genetica sa.

Sunt multe concluzii pe care le putem trage aici, inclusiv faptul că există limite în ceea ce putem afla despre genetica cuiva, modul în care această moștenire ajunge să ne afecteze viața și modul în care muzica și creativitatea sunt un amestec complex de tot felul de factori.

Cum a lucrat această echipă pentru a ajunge la concluziile privind talentul muzical?

Materialul genetic a fost extras din firele de păr conservate ale lui Beethoven, iar codificarea ADN-ului rezultat a primit un scor poligenic: o estimare rezumată a modului în care variantele genetice s-ar putea manifesta în trăsături sau comportamente. Capacitatea de sincronizare a ritmului – a putea recunoaște și păstra un tempo – este una dintre aceste trăsături și anterior a fost legată de capacitatea muzicală în general. Cu toate acestea, scorul lui Beethoven în acest domeniu nu a fost cu nimic ieșit din comun.

Acest tip de analiză genetică este util pentru studierea tendințelor la nivel de populație în comportament legate de un anumit timp și loc. Dar odată ce perfecționăm lucrurile la un singur individ, prea mulți alți factori, cum ar fi influențele mediului în schimbare, intră în joc pentru a trage concluzii de încredere. De exemplu, condițiile de mediu ale societății moderne occidentale care ar putea ajuta la impulsionarea asocierii actuale între această genă și muzicalitate ar putea să nu fi fost prezente pe vremea lui Beethoven.

Citește și

• O explozie a avut loc la Petromidia în această dimineață
• Ciolacu și Ciucă vor să-l facă cunoscut pe Cătălin Cârstoiu
• Franța este ținta unei noi dezinformări pe Ucraina