Pace Gallery va reprezenta global moștenirea lui Constantin Brâncuși. Cine controlează astăzi moștenirea lui Brâncuși și ce se schimbă după 2028

• Galeria va coordona expozițiile, relația cu muzeele și colecționarii, precum și imaginea publică a artistului.
• Pace Gallery reprezintă artiști precum Rothko, Modigliani, David Lynch sau Adrian Ghenie.
• Moștenirea lui Brâncuși este controlată astăzi de Theodor Nicol, nepot al Nataliei Dumitresco

Constantin Brâncuși intră într-o nouă etapă pe piața mondială a artei. Cu doar câteva ore înainte ca sculptura „Danaida” să stabilească la Christie’s un record de 107,6 milioane de dolari, Pace Gallery a anunțat că va reprezenta global moștenirea artistului român. Acordul deschide accesul către cele mai influente muzee și colecționari ai lumii.

Ce înseamnă concret acordul dintre Pace Gallery și moștenirea Brâncuși?

Pace Gallery nu cumpără opera lui Constantin Brâncuși, ci primește reprezentarea globală a estate-ului care administrează drepturile și interesele artistului. Asta înseamnă că galeria va coordona expozițiile comerciale, relația cu muzeele și colecționarii, împrumuturile și imaginea publică a artistului pe piața internațională. Practic, Pace devine vocea oficială a moștenirii Brâncuși.

Momentul a fost ales strategic. Anunțul a venit chiar înainte ca „Danaida” să fie adjudecată la Christie’s pentru 107,6 milioane de dolari, un nou record pentru artist. În ultimii ani, interesul pentru Brâncuși a crescut după retrospectivele organizate la Timișoara, Paris, Amsterdam și Berlin. Expoziția de la Neue Nationalgalerie din Berlin poate fi vizitată până pe 9 august 2026.

Pace Gallery are sedii la New York, Londra, Hong Kong, Seul, Geneva și Los Angeles și reprezintă artiști precum Rothko, Modigliani, David Lynch sau Adrian Ghenie.

De ce există controverse legate de sculpturile postume Brâncuși?

Una dintre marile controverse privește turnajele postume realizate după moartea lui Brâncuși, în 1957. Aceste sculpturi din bronz au fost produse pornind de la modelele originale din atelier, fără supravegherea directă a artistului. Criticii contestă autenticitatea lor artistică.

În 2014, curatorul Jérôme Neutres a organizat la Kasmin Gallery o expoziție cu cinci turnaje postume Brâncuși. Subiectul a provocat reacții puternice în lumea artei. O altă expoziție care a inclus asemenea lucrări a avut loc în 2024, la muzeul Artizon din Tokyo.

Colecționarul Asher Edelman declara pentru Wall Street Journal că „nu există ceva precum o ediție postumă Brâncuși – sunt replici”. Dealerul Paul Kasmin răspundea atunci că moștenirea Brâncuși era „deschisă pentru afaceri”.

Potrivit Wall Street Journal, un turnaj postum poate valora doar o treime din prețul unei sculpturi realizate în timpul vieții artistului. Pace nu a confirmat încă dacă expoziția de la Londra va include asemenea lucrări.

Cine controlează astăzi moștenirea lui Brâncuși și ce se schimbă după 2028?

Moștenirea lui Constantin Brâncuși este controlată astăzi de Theodor Nicol, cetățean canadian de origine română și nepot al Nataliei Dumitresco. Drepturile au ajuns la el prin succesiunea lui Alexandru Istrati și a Nataliei Dumitresco, apropiați ai sculptorului în ultimii ani ai vieții sale.

Cum Brâncuși nu a avut copii, i-a desemnat drept legatari testamentari și executori ai moștenirii sale artistice. În prezent, aproape orice utilizare publică a imaginii lui Brâncuși trebuie aprobată de reprezentanții drepturilor de autor.

Situația se schimbă însă la 1 ianuarie 2028, când expiră drepturile patrimoniale asupra operei sale. Asta înseamnă că nu va mai fi nevoie de aprobarea moștenitorului pentru utilizarea imaginii și operei artistului.

Drepturile morale rămân însă perpetue. Reprezentanții legali vor putea interveni dacă lucrările sunt deformate sau asociate cu proiecte considerate degradante.