- Parlamentul din Israel a adoptat proiectul de lege care limitează puterea Curții Supreme, singurul organism de control al clasei politice.
- Așa-numita clauză a rezonabilității a trecut exclusiv cu voturile politicienilor puterii, 64, opoziția a boicotat votul.
- Proiectul de lege se întoarce la Curtea Supremă, care va decide dacă legea va fi sau nu aplicată.
- Protestele continuă în Israel, la Ierusalim poliția folosește tunuri de apă pentru a dispersa manifestanții.
Parlamentul din Israel a votat legea care limitează puterea Curții Supreme. Curtea nu va mai putea anula deciziile guvernului motivând că nu sunt rezonabile. Sute de mii de oameni au ieșit în stradă din ianuarie și până acum, pentru a se opune deciziei care, spun ei, ar putea duce la dictatură.
Advertisment
De ce este contestată limitarea puterii Curții Supreme din Israel?
Israelul nu are Constituție și nici o camera superioară a Parlamentului. De aceea Curtea Supremă este singurul organism din țară care asigură un echilibru al democrației. Premierul Netanyahu și promotorii legii susțin că organismal a devenit un grup elitist, insular, care nu reprezintă poporul israelian, și-a depășit atribuțiile și s-a implicat în chestiuni care nu o privesc.
Dar, cum și guvernul și parlamentul sunt controlate de aceleași partide, reforma le dă mână liberă pentru orice lege. Iar Israelul are în acest moment cel mai de dreapta guvern din istorie, care ar putea limita drepturile minorităților sau libertatea de exprimare.
Recomandări
Harrari: Guvernul israelian nu înțelege ce înseamnă democrația. Supremația evreiască nu este o noțiune marginală
Pericolul nu este doar pentru Israel, crede eseistul și filosoful israelian Yuval Noah Harrari: ultima democrație din Orientul Mijlociu ar putea dispărea.
”Ca orice forță autoritară, guvernul Israelului nu înțelege ce înseamnă democrația. Ei cred că este dictatura majorității și că cei care câștigă alegerile au garantată o putere nelimitată. (…) Instalarea unei dictaturi în Israel ar avea consecințe nu doar pentru cetățenii israelieni. Coaliția la putere este condusă de zeloși religioși mesianici, care cred în ideologia supremației evreiești. Ei cer să fie anexate teritoriile palestiniene ocupate fără să fie garantată cetățenia israelienilor”, scrie Harrari într-un editorial pentru Financial Times.
Filosoful avertizează că acești oameni conduc una dintre cele mai puternice armate ale lumii, dotată și cu arme nucleare și cu arme cibernetice avansate.
Ce se întâmplă cu securitatea Israelului?
10.000 de rezerviști au anunțat că nu vor mai răspunde mobilizării, dacă trece modificarea legii. Printre ei, sunt și piloții avioanelor de luptă, care intră tot în categoria rezerviștilor. Este motivul pentru care, în ultimele zile, coaliția la guvernare din Israel a vorbit de mai multe ori de o lovitură de stat militară.
Benjamin Netanyahu se întâlnește luni cu șeful Forțelor de Apărare a Israelului, după ce, până acum, a refuzat să discute.
Unul dintre liderii protestatarilor este fostul șef al Șin Bet, serviciul de Securitate internă a Israelului. Nadav Argaman spune că premierul Netanyahu este ”prins în ghearele coaliției, a pierdut legătura cu poporul”.
Șeful Mossadului, serviciul de informații externe, spune că, dacă va izbucni o criză constituțională, va fi de partea corectă a istoriei, fără să dea detalii despre ce înseamnă acest lucru.
Ce urmează în Israel?
La Curtea Supremă a fost deja depusă o petiție pentru ca legea caracterului rezonabil să fie declarată nerezonabilă. Adică va judeca legea care a fost votată împotriva ei. Acest lucru va duce la o criză constituțională în Israel, în care justiția va lupta cu clasa politică.
Fostul premier Yair Lapid le-a cerut rezerviștilor din Forțele aeriene să nu refuze mobilizarea, până când Curtea nu va da o decizie.
Protestatarii, care ies din ianuarie în stradă, spun că nu vor renunța. Temerile privind instabilitatea economică a Israelului s-au accentuat în ultimele luni. Iar primele efecte s-au văzut deja după vot: bursa a închis în scădere, iar șechelul s-a depreciat față de dolar.
Un sondaj din primăvară arăta că 72% dintre eisraelieno vor să se ajungă la un compromis, 66% cred că Curtea Supremă ar trebui să aibă puterea de a respinge legi, iar 63% dintre israelieni cred că actualul mod de numire a judecătorilor ar trebui să rămână neschimbat.
Citește și
Partenerii noștri