Premiul Nobel pentru Literatură 2026 merge la poeta canadiană Anne Carson. Ce români au fost nominalizați de-a lungul timpului și de ce nu a câștigat niciunul

• Anne Carson câștigă Nobelul pentru Literatură în 2026 pentru o operă care explorează noi forme literare
• Poeta canadiană îmbină poezia, proza, eseul și teatrul și aduce miturile antice în prezent
• Dintre români, Arghezi, Zaharia Stancu, Cărtărescu, Manea, Blandiana s-au numărat printre propunerile la premiul Nobel
• Lucian Blaga și Nichita Stănescu au fost sabotați la vremea lor de regimul comunist
• Herta Müller, născută la Timișoara, a luat un Nobel, dar ea scrie în limba germană.

Anne Carson a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură. Poeta canadiană a creat o nouă formă de literatură și asta a cucerit juriul. De-a lungul timpului, mai mulți scriitori români au fost nominalizați la acest premiu prestigios: unii au fost sabotați de regimul comunist, alții nu reușesc să se apropie de podium, deși îi regăsim pe liste aproape în fiecare an.

Există și o „politică” a acestui premiu? Poate fi asta o explicație?

Marcela Feraru, editor corespondent Aleph News în Franța, a dezbătut subiectul LIVE la Aleph News.

Ce o face aparte pe câștigătoarea de anul acesta?

Marcela Feraru, editor corespondent Aleph News în Franța: „Anne Carson inventează forme care schimbă felul în care citești. În Nox, dedicată fratelui ei mort, cartea se desfășoară ca un acordeon: fotografii, scrisori, colaje și poeme din care reconstruiești o viață.

În The Beauty of the Husband, destrămarea unei căsnicii este povestită în 29 de „tangouri”. Iar în Autobiography of Red, un monstru din mitologia greacă devine un adolescent îndrăgostit, pasionat de fotografie. Carson folosește Antichitatea pentru a vorbi despre emoții actuale: dorință, pierdere, identitate. Originalitatea ei stă în această întâlnire dintre experiență și formă.

Am avut scriitori români buni și, totuși, nici un român nu a reușit încă să câștige acest premiu. E chiar o lipsă de valoare?

Marcela Feraru, editor corespondent Aleph News în Franța: „Avem nominalizări documentate: Tudor Arghezi în 1965 și Zaharia Stancu în 1972. Mai recent, Uniunea Scriitorilor i-a propus pe Cărtărescu, Manea, Breban și Vosganian. Avem și legende: Lucian Blaga ar fi fost sabotat de regimul comunist în cursa din 1956. Nichita îi povestea lui Sorescu cum, atunci când suedezii au întrebat de el la Uniunea Scriitorilor, li s-ar fi spus că nu i se cunoaște adresa.

De ce nu câștigă Cărtărescu? Nu știm conținutul deliberărilor: dosarele rămân secrete 50 de ani, iar bursa pariurilor nu dezvăluie cum s-a votat.

Herta Müller, născută în România, care scrie în germană, a câștigat în 2009. Academia spune că primează valoarea literară, deși premiul poate avea efecte politice.

O alegere consacră și o voce, o limbă, o experiență istorică. Din păcate, nu avem și o „medalie de argint” sau de „bronz”, ca la sport, dar absența Nobelului nu face un scriitor mai puțin valoros”.

Ce înseamnă originalitatea unui scriitor într-o lume în care AI poate reproduce stiluri?

Marcela Feraru, editor corespondent Aleph News în Franța: „AI poate genera texte, imita trăsături ale unui stil și propune combinații surprinzătoare, dar nu inventează nimic.

Carson ne invită să privim și relația dintre experiență și formă. În Nox, fotografiile, scrisorile și golurile dintre fragmente exprimă dificultatea de a înțelege o viață pierdută. Cartea-acordeon este parte din această căutare. Originalitatea ei înseamnă să găsească o formă care schimbă experiența cititorului: cum urmărește povestea, ce legături face, ce simte în fața unei absențe.

Nobelul ne oferă ocazia să discutăm ce prețuim într-o operă: surpriza limbajului, viziunea autorului și sensul pe care îl dă experienței umane”.