- Lipsa educației pentru lectură în România: Școala pune accent pe memorare, nu pe înțelegerea textelor.
- Doar 29,5% dintre români au citit o carte în 2022.
- Cărți prea scumpe: Prețurile ridicate descurajează lectura, mai ales în rândul tinerilor.
- Biblioteci insuficiente: Accesul limitat la biblioteci îngreunează formarea unui obicei de lectură.
- România riscă să rămână în urmă: Fără lectură, nivelul de cultură și educație scade alarmant.
România, codașă la lectură în Europa! Doar 29,5% dintre români au citit o carte în 2022, ce arată o criză profundă a obiceiului de a citi.
Advertisment
Lipsa educației pentru lectură, prețurile ridicate ale cărților și accesul limitat la biblioteci condamnă generații întregi la ignoranță. Într-o lume dominată de informație, România riscă să rămână în urmă, prizonieră într-o cultură a superficialității.
Cum putem promova lectura în România?
Radu Szekely, expert în educație: „Noi ar trebui să facem lectura o plăcere, nu o obligație. Și cred că cel mai bun exemplu pe care putem să-l dăm este să citim cu copiii, adică de la o vârstă cât mai mică. Și nu vorbesc neapărat de familie, pentru că sunt familii care au un background educațional mai slab, unde cititul nu este, și din păcate la majoritatea familiilor, cititul nu este un obicei în viața de zi cu zi.
Recomandări
Și atunci trebuie să găsim alte modalități de a le arăta ce înseamnă a citi și de ce să nu folosim și TikTok-ul pentru a promova cititul? Având în vedere că cheltuim, ca stat, foarte mulți bani pentru diverse campanii publice, de ce să nu cheltuim și pentru o campanie prin care influenceri pe care tinerii îi urmăresc să promoveze lectura, efectiv să arate că este cool să citești, că este atractiv să citești, că a posta un clip în care tu citești o bucată din cartea preferată este ceva interesant. Pentru avem, într-adevăr, nevoie de modele pe care ei le urmăresc.
Familia joacă un rol important în formarea obiceiului de a citii?
Radu Szekely, expert în educație: „Da. Și nu numai că nu vede familia citind. Nu vede nici cărți, pentru că se cumpără tot mai puține cărți. Cărțile, acum, mai în glumă, mai în serios, ar trebui să fie disponibile peste tot. În continuare bibliotecile sunt vizitate ca niște temple unde te duci, trebuie să fie liniște, trebuie să nu deranjezi pe nimeni. Lectura poate să fie ceva ce faci într-un mod mai interactiv sau mai activ.
Cărțile ar trebui să fie disponibile peste tot. Rafturi de cărți pe holurile școlilor, rafturi de cărți pe holurile mallurilor, astfel încât expunerea la carte să fie mult mai mare. Până la urmă, va lua o carte, o va răsfoi și s-ar putea să îi placă și să citească.
În sălile de așteptare, în trecut, erau reviste. Ar putea fi în continuare reviste pe care copiii să pună mâna, și să nu să stea mereu pe telefon și să scroleze reel-uri. Dar, efectiv, expunerea la materialul scris este importantă. Înainte de a trece la de ce citim și ne place ce citim, este important a vedea cartea, a vedea materialul scris în jur”.