• Studiile recente analizează factorii psihologici care ar putea face unele persoane mai puțin vulnerabile la știrile false.
  • Un nou studiu arată că nivelul inteligenței emoționale și nivelul de pregătire ne ajută să discernem cu mai multă acuratețe care sunt știrile de încredere și care sunt cele înșelătoare.
  • Știrile false sunt caracterizate, în general, prin limbaj emotiv, informații scurte și lipsa surselor.

Persoanele cu un nivel ridicat de inteligență emoțională au șanse mai mari să nu fie victime ale „știrilor false”, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Strathclyde, Glasgow, scrie Medical Xpress.

Participanții la studiu au fost invitați să citească o serie de știri pe rețelele de socializare și să stabilească dacă acestea sunt știri reale sau fictive, descriind pe scurt motivele răspunsurilor lor. De asemenea, li s-a cerut să facă un test de evaluare a nivelului lor de inteligență emoțională (EQ sau coeficient emoțional) și li s-au adresat o serie de întrebări în legătură cu veridicitatea fiecărei știri.

Cercetătorii au descoperit că cei care au identificat corect tipurile de știri au avut punctaj ridicat la testele EQ. O corelație similară a existat și între identificarea corectă a știrilor și nivelul de pregătire al respondentului.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

„Știrile false de pe rețelele sociale sunt acum o problemă care provoacă o considerabilă îngrijorare atât în rândul publicului, cât și la nivel guvernamental”, a spus dr. Tony Anderson, profesor de psihologie la Strathclyde. „Cercetările privind abordarea acestei probleme sunt încă la început, dar studiile recente au început să se concentreze asupra factorilor psihologici care ar putea face unele persoane mai puțin vulnerabile la știrile false”, a adăugat acesta.

Cercetătorii au analizat capacitatea oamenilor de a ignora conținutul pregnant emoțional al articolelor care prezintă știri fabricate și de a evalua veridicitatea informațiilor acestora. Și, cu toate că diferențierea știrilor reale de cele false nu a fost ușoară, s-a constatat că, în medie, participanții au putut să ia decizia corectă.

Elemente caracteristice ale știrilor false

Participanților li s-au prezentat știri reale și știri fabricate pe diverse teme, precum sănătatea, criminalitatea, inegalitatea de avere și mediul. Elementele fictive au avut anumite caracteristici, precum limbajul emotiv, informațiile scurte și lipsa surselor.

Unele dintre comentariile persoanelor care au crezut poveștile inventate au fost: „Am o experiență personală în acest sens”; „Copiii mei sunt în această situație, așa că înțeleg acest lucru”; „Graficul arată totul” și „Comentatorul postării gândește la fel ca mine”.

Cei care au identificat corect poveștile fictive au făcut comentarii precum: „Prezentarea este făcută într-un limbaj emoțional”; „Este un articol alarmist, lipsit de date”; „Sursa nu este una științifică oficială sau guvernamentală” și „Par a fi mai mult vorbe goale”.