Timp de două zile, pe 1 și 2 noiembrie, Mexicul celebrează Ziua Morților. Nu e o zi tristă, ci una plină de viață

• Pe 1 și 2 noiembrie, Mexicul celebrează morții cu culoare și bucurie.
• Calaveritas din zahăr împodobesc altarele făcute în case.
• Tradiția are origini aztece, transmise din generație în generație.

Mexicul se umple de culoare, flori și lumânări aprinse de Ziua Morților. Nu e o zi tristă, ci una de sărbătoare plină de viață. Iar craniile din zahăr, calaveritas, sunt în centrul tradiției.

De ce folosesc mexicanii cranii din zahăr?

Craniile din zahăr, numite calaveritas, sunt un simbol viu al Zilei Morților. Se pun pe altarele făcute în casă, alături de flori de gălbenele și lumânări. Adrian Chavarría, care produce calaveritas din 1940, spune că „foarte puțini le cumpără ca să le mănânce”. Majoritatea le folosesc pentru decor, pentru a-i primi cu bucurie pe cei care nu mai sunt. Tradiția nu înseamnă durere, ci o amintire dulce a celor plecați.

Ce înseamnă Ziua Morților în Mexic?

Pe 1 și 2 noiembrie, familiile mexicane cred că sufletele celor plecați se întorc acasă. Le așteaptă cu altare speciale: mâncarea lor preferată, o bere, o țigară, o Coca-Cola, cum povestește Margarita Sanchez. Lumânările le luminează drumul, iar mirosul florilor și gustul dulce le fac drumul înapoi plin de iubire. Totul este un gest de recunoștință, nu de tristețe.

De unde vine această tradiție?

Calaveritas își au rădăcinile în perioada aztecă. Atunci, figurinele se făceau din amarant și miere și erau ofrande pentru zei. Spaniolii au adus în secolul al XVI-lea zahărul și tehnica turnării, iar de aici s-au născut craniile din zahăr de azi. Fiecare regiune din Mexic are o rețetă proprie: unele adaugă ciocolată, migdale, semințe de dovleac sau arahide. Este un amestec de istorie, spiritualitate și bucurie transmisă din generație în generație.