• Un tezaur dacic din argint a fost descoperit în comuna Breaza, județul Mureș.
• Arheologii amatori Dionisie-Aurel Moldovan și Sebastian-Adrian Zăhan au dezgropat tezaurul.
• Muzeul Județean Mureș a preluat tezaurul și a confirmat originea dacică a bijuteriilor.
• Descoperirea indică existența unei posibile așezări dacice în comuna Breaza, județul Mureș.

Detectorii de metale amatori au descoperit o colecție uimitoare de bijuterii din argint, primele dovezi ale unei așezări dacice în județul Mureș, România, scrie Interesting Engineering.

Descoperă tezaurul dacic din Mureș

Când detectoarele lor de metale au scârțâit, arheologii amatori Dionisie-Aurel Moldovan și Sebastian-Adrian Zăhan nu s-au așteptat niciodată să dezgroape o comoară de bijuterii din argint care ar putea schimba cărțile de istorie.

Imperiul dacic fusese considerat multă vreme absent din comuna Breaza, județul Mureș. Când a predat tezaurul autorităților statului, Muzeul Județean Mureș a confirmat că originile sale dacice.

Tezaurul a stârnit mai multe întrebări decât răspunsuri. Ar putea fi o locuință dacică antică sau chiar o așezare care așteaptă să fie descoperită sub suprafață? Potrivit experților, descoperirea atestă acest lucru.

Ca războinici renumiți, imperiul dacic și-a extins aria de influență în Europa Centrală până la Dunăre, în sud, și Marea Neagră, în est. Ei au o istorie bogată care include ciocniri istorice cu Imperiul Roman. Cu toate acestea, tradiția lor artistică rămâne relativ necunoscută. În secolele al V-lea și al IV-lea î.Hr., ei dezvoltaseră deja o cultură bogată a meșteșugurilor. Utilizarea aurului și argintului poate fi urmărită până în anul 350 î.Hr. sau cu peste 2.400 de ani în urmă. Descoperirea recentă a unui tezaur de argint evidențiază acest aspect ignorat al culturii lor.

Ilustrează splendoarea meșteșugurilor dacice

Colecția, care cântărește mai mult de jumătate de kg, includ o brățară circulară din argint decorată cu motive vegetale, două broșe cu noduri, o fibulă mai mică cu patru noduri, un lanț de gât terminat cu o verigă din care atârnă capete atașate la trei pandantive și un brâu din plăci ovale fixate cu o serie de verigi. Cel mai probabil, la brâu era atașată o placă dreptunghiulară decorată cu motive solare.

Un membru proeminent al aristocrației dacice a purtat acest argint cu detalii complicate la ocazii speciale, dar muzeul nu poate confirma încă dacă tezaurul a aparținut unui bărbat sau unei femei. Oricine ar fi fost, bijuteriile comunicau splendoarea bogăției lor.

Potrivit Muzeului Mureșului, proprietarul tezaurului l-ar fi putut ascunde sub pământ ca ofrandă adusă unei divinități sau pentru a ascunde bunurile într-un moment dificil. Se ridică multe întrebări cu privire la motivul pentru care proprietarul s-a descotorosit de averea sa, deoarece nu a recuperat-o niciodată. Dar muzeul local a primit mult mai mult decât bijuterii; a primit și un semn în argint.

Bijuteria prezintă primul indiciu clar că dacii au fost prezenți în această regiune din centrul României: Județul Mureș. Până acum, arheologii nu au găsit nicio dovadă a prezenței lor, ceea ce i-a determinat pe experți să concluzioneze că o locuință, o așezare sau o cetate trebuie să se afle în apropiere.

Citește și

• Naţionala de handbal feminin a României s-a calificat la turneul final al Campionatului Mondial din 2025
• Elon Musk afirmă că Navarro e „mai prost decât un sac de cărămizi”. Ce răspuns surprinzător are consilierul comercial al lui Trump
• Filmul „Minecraft” depășește 550 de milioane $ în încasări și se apropie de pragul de un miliard