Alexandru Petricean: „Cred că organic și sănătos este să construiești cu localnicul. Străinul nu e decât valoare adăugată”

  • Alexandru Petricean a fost invitat la emisiunea Marius Tucă Show, joi seară.
  • Petricean a început să îndrăgească meseria de bucătar când s-a „redescoperit”.
  • Petricean este de părere că „turismul fără parte gastronomică este performant”.
  • În ceea ce constă bucătăria, consideră că este mult mai ușor să-i „schimbi percepția” unui turist.

Alexandru Petricean, cunoscut și sub numele de „D’artagnan”, este economist și s-a îndrăgostit de mic de gastronomie, iar acum unește gusturile vechi românești, ale copilăriei, cu prezentul și viitorul în rețete creative la propriul restaurant. Acesta pledează pentru mâncărurile românești în defavoarea tuturor celorlalte, se aventurează să gătească prin locuri de poveste din țara noastră rețete tradiționale. A fost la Marius Tucă Show ca să scoată în evidență bunătățile românești din bucătărie, chiar și pe timpul pandemiei.

Petricean a început să îndrăgească meseria de bucătar când s-a „redescoperit”. Acesta spune că se simțea plictisit de ceea ce făcea de zi cu zi și s-a aventurat în bucate. Prin 2012 se plimba prin străinătate, căutând „locurile cele mai deosebite din perspectiva filozofiei, abordării ingredientelor.”

Alex Petricean a participat în trecut la prima ediție a concursului culinar MasterChef, unde a câștigat locul al III-lea. Pentru Alex Petricean, patriotismul nu înseamnă doar să mănânci sarmale și ciorbă de burtă, ci înseamnă să ai o altă abordare de tipul unei reinterpretări al identității culinare românești.

Petricean: „România are bucătari buni”

Petricean spune că România are bucătari buni și destule alimente pentru bucate aparte „pentru a putea pune România într-o lume gastronomică”. De altfel, acesta este de părere că „turismul fără parte gastronomică nu e performant”.

De asemenea, pentru D’artagnan, consideră că, cu ajutorul bucătăriei, este mult mai ușor să-i „schimbi percepția” unui turist. „Așa mi-am deformat percepția, mergând în Grecia, Italia. În Moldova era pe anotimpuri, pe posturi, pe sărbători.”

Petricean spune că s-a documentat în legătură cu conceptul său de „noua bucătărie românească”, în timp ce a lucrat în aproximativ 10 țări, învățând orice lucru ce i se părea „interesant”. „Am încercat să le pun în schita mea”, afirmă Petricean.

Despre bucătărie în pandemie

Alexandru Petricean spune că odată cu venirea pandemiei COVID-19 „a trebuit să construim clientela românească. Cred că organic și sănătos este să construiești cu localnicul, străinul nu e decât valoare adăugată. E mult mai ușor să dialoghezi cu un turist străin.” Pentru asta a investit și a „început cu 100 de ferme”, iar la final a rămas doar cu 10.

Cele mai utilizate ingrediente de Alex, sunt: leurda, smântâna de Ibănești, varză kale, roșii doar din iulie și ardei, toate aceste ingrediente se găsesc în majoritatea preparatelor din restaurantul său, NOUA. Petricean spune că lucrează de „trei luni de zile doar cu meniu de degustare”, acesta fiind destinat terasei. Meniul constă în zece preparate, al cărui ăreț pentru 10 dish-uri este de 140 lei, conform celor spuse de Alex în cadrul emisiunii.

Alex este de părere că turiștii europeni sunt mult mai ”activi” în București față de Cluj-Napoca, Brașov sau Timișoara.

Ghidul Michelin

Alex speră ca pe viitor să fie „băgați în seamă de ghidul Michelin”, cu produse precum: fructe de pădure, castravete infuzat cu ulei de smochin, brânză de burduf de la Râul Satului, Carpaccio de limba de vită, hrean, ceapă murată și pătrunjel iute. Dar și „păstrăv de pe Valea Doftanei, pe care îl gătim foarte puțin cu reducția de la ardei si vinete, o peltea pe care o dai pe pește. Îl servim cu mujdei cald.” Iar desertul care i-a făcut celebri este „turta dulce cu sirop de trandafir și leuștean. Am avut înghețată din foi de dafin și căpșuni”. Și de fiecare dată adoptă un meniu nou în restaurantul său.

Spre final, Alexandru Petricean, fost concurent Master Chef, spune că a apelat și la livrări acasă pentru a-i menține restaurantul pe „linia de plutire”, mărturisește ca „să pui în caserolă, din start 50% s-a dus” pe comisioane și alte cheltuieli de livrare.