Nausica Mircea, creator și antreprenor de modă, dezvăluie la Interviurile lui Cristoiu problemele grave cu care se confruntă industria de confecții textile din cauza pandemiei, dar și a unor măsuri care au pus și mai multă presiunie pe umerii angajatorilor din domeniu.

Creatoarea de modă vorbește și despre expderiența sa de candidat la alegerile parlamentare de anul trecut din partea Pro România și explică cum a fost fost posibilă victoria AUR.

Despre moda postpandemie, Nausica Mircea spune că oamenii vor renunța la opulență în favoarea normalității, nunțile/evenimentele de 400-500 de persoane vor fi de domeniul trecutului, iar la loc de cinste vor fi piesele vestimentare versatile, care pot fi folosite atât ca ținute de zi, cât și de cocktail.

Recomandări

POLONIA ARESTEAZĂ UN SUSPECT ÎN CAZUL ATACULUI LUI ZELENSKI
CUM ÎNGRIJEȘTI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
FRANCEZII SUNT PESIMIȘTII EUROPEI
NE IA A.I.-UL JOBUL?
TU CREZI ÎN MANIFESTARE?
IRAN ȘI ISRAEL CONTINUĂ CONFRUNTAREA

Prezentăm principalele declarații ale creatoarei de modă Nausica Mircea sâmbăta, la Interviurile lui Cristoiu, de la Aleph News:

Despre experiența de candidat la alegerile parlamentare și victoria AUR

Nausica Mircea: Când am început să merg în campania electorală prin județ și să văd enorm de multe sloganuri cu AUR și nu a existat cotlon unde eu să ajung și să nu fie afișe fără chip. Afișele lor electorale erau doar cu sigla AUR, galben cu negru, și atât. Nu era chipul candidatului care îi va reprezenta în Parlament. Câteodată, asocierea chipului poate să fie și un dezavantaj. Era pe un val de ură împotriva tuturor, ce s-a întâmplat în primul rând la Vrancea, dar, din punctul meu de vedere, acolo pe unde am mers, am văzut că s-au bucurat foarte mult de sprijinul bisericilor din sate, din localitățile rurale. Au fost fiefuri PSD în care AUR i-a bătut la scor, și fiefuri PNL. Am văzut sprijinul și implicarea unor preoți din sate. Într-o localitate, preotul nici nu a mai încercat să se ascundă. Și-a pus sigla cu AUR pe mașina personală. Cred că s-a lucrat foarte mult la masa de jos și mai ales, din punctul meu de vedere, cel mai mult s-a lucrat în diasporă pentru a-i convinge. Oamenii care locuiesc la țară, dacă sună copilul și spune mamă, votezi AUR, așa fac. Ați văzut ce scor a obținut AUR în diaspora.

Nausica Mircea: În străinătate, românii se strâng duminica la biserică. Acolo sunt comunitățile cele mai mari. Se întâlnesc și vorbesc între ei. Dacă acest partid AUR a reușit să câștige de partea lui preotul comunității de români dintr-o anumită zonă (…) atunci au fost convinși. Pe ulițele satelor unde colindam, spuneam cine sunt și spuneau: știu cine sunteți dvs, dar noi votăm AUR. Cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare, am spus că noi nu o să intrăm în Parlament, iar AUR va obține un scor pe care nimeni nu și-l va imagina.

Nausica Mircea: Eu cred că au pierdut toți pentru că AUR a strâns voturi de la toată lumea. Bineînțeles că pe Pro România, prin fuziunea cu ALDE, a venit un val de ură mai mare. Multă lume era supărată pe dl. Ponta că s-a rupt din PSD și-mi spuneau pe stradă: Păcat, că e băiat de treabă, deștept, dar de ce a plecat de la PSD? Alții erau foarte porniți pe dl. Tăriceanu pentru că ei îl considerau principalul vinovat de căderea Guvernului Dăncilă. (…) Cei de la AUR au lucrat pe partea de religie pentru că lucrurile acestea sunt foarte importante, s-a lucrat pe închiderea bisericilor, că oamenii nu au fost lăsați să meargă de Paști la slujbe. Și-atunci, pentru omul simplu care își găsește calea în credință, acest AUR a știut să jongleze foarte bine cu psihicul oamenilor pe tema credinței.

Nausica Mircea: Eu un pic divizat acum PSD la Vrancea. Sunt lupte între ei și și acest lucru i-a defavorizat puțin pentru că nu au avut o unitate de idealuri. Eu i-am văzut un pic separați pe candidați și nefiind o echipă… Da, e o amestecătură între oamenii lui Ciolacu și cei ai lui Oprișan.

De unde vine numele Nausica

Nausica Mircea: E un nume din mitologia greacă. Îl găsim în Iliada. Mama mea e ca un fel de șoarece de bibliotecă, eu așa îi spun, citește extraordinar de mult. Și tot ce înseamnă parte de istorie este visul ei. Și acum conspectează și scrie zeci de caiete cu informații. I-a plăcut foarte mult numele ăsta și ea nu a conceput că nu o să aibă o fată pe care să o cheme Nausica. Mai am un prenume, Cătălina, din Luceafărul (…) De fiecare dată mi se spune că e un nume neobișnuit, mi s-a și stâlcit numele… Cine a vrut să știe, m-a întrebat de unde vine și am spus de unde vine. Nausica a fost prințesa freacilor, iar în insula pe care a fost exilat Ulise au trăit o frumoasă poveste de dragoste. Era o nimfă foarte frumoasă. Când eram studentă, am întâlnit câteva studente grecoaice care se numeau Nausica. Eu un nume întâlnit mai des la greci.

Despre criza din industria de confecții textile

Nausica Mircea: Piața de textile este blocată la nivel mondial. E normal pentru că pandemia, starea de urgență a închis tot. Toate stocurile de primăvară-vară din 2020 nu s-au vândut. În ianuarie anul acesta s-a făcut un calcul. Sunt stocuri de textile în depozite de aproximativ 160 miliarde de euro, deci este marfă nevandabilă. Brandurile, vă dați seama că își reînnoiesc colecțiile foarte greu atâta timp cât nu-și vând stocurile. S-au diminuat foarte mult comenzile. Nu există vânzare mai mare nici pe mediul online, chiar dacă mulți spun că e, pentru că există un cumul de factori: se muncește de acasă, nu se mai iese, nu mai sunt evenimente, nu mergi la teatru, la restaurant, la o petrecere și nu-ți cumperi haine. Te dai dimineața jos din pat, poți să tragi o bluză și te pui în fața camerei și zici că ești la serviciu. Și-atunci, în ultima perioadă, s-au vândut mai mult treningurile decât restul hainelor pentru că oamenii stau acasă.

Despre schimbările din modă aduse de pandemie și criza de accesorii

Nausica Mircea: Există o schimbare în urma pandemiei. Colecțiile au mers în continuare, designerii și-au dezvoltat propriile colecții. În schimb, la săptămâna modei de la Milano s-au văzut absențe notabile. Gucci și Versace nu și-au prezentat colecții, faptul că se prezintă doar pe niște manechini sau pe un filmuleț online, unii renunță (…) Noi ca fabrică ne-am specializat pe ceea ce se numește produs greu – paltoane, geci, sacouri. Eu prima dată am sesizat că lucrurile nu vor merge bine la sfârșitul lui 2019, când aveam o comandă în fluxul tehnologic și nu ne ajungeau niște nasturi, accesorii din China. (…) Importăm absolut orice. Fermoare nu mai facem, nasturi nu facem, ață nu mai facem. Noi am distrus practic toate industriile colaterale. Noi, la Focșani, suntem unul dintre polurile de textile cele mai mari din țară. Statul ar fi putut veni în parteneriat public-privat să faciliteze construirea unei fabrici de accesorii (…) În China începuse criza și-atunci s-a stopat. Wuhan, unde a izbucnit pandemia, este cea mai mare zonă de unde vin importurile pentru industria textilă.

Despre presiunile asupra angajatorilor

Nausica Mircea: Faptul că există o criză a containerelor, marfa din China ajunge mult mai greu și mult mai scumpă (…) Primul moment greu a fost atunci când a crescut salariul minim pe economie, când s-au mutat obligațiile de la angajator la angajat pentru că greul a picat tot pe umerii angajatorului. A fost un moment de dezechilibru pentru că trecerea a fost rapidă. A fost un prim pas în care s-a simțit o ușoară presiune pe noi. Iar 2020 este un an în care nu poți să spui cifrele din contabilitate. Sunt jenante pentru industria textilă. Pierderi foarte mari.

Despre producția de măști în România

Nausica Mircea: Se lucrează foarte multe măști în România, dar sunt foarte prost plătite. Și-atunci orice firmă, decât să ia o comandă de măști, preferă să-și lase oamenii acasă pentru că nu-ți acoperi costurile cu salariile. Manopera se plătește foarte prost. Nu acoperă costurile unei linii de producție. Cine a ales să lucreze măști în perioada asta a fost pentru a-și ține oamenii, pentru a nu-și pierde angajații. Măștile nu necesită o linie de producție specială. Elastic am importat din Turcia. Se produce elastic și în România, dar foarte, foarte puțin.

Despre dispariția fast fashion și creșterea cererii de accesorii

Nausica Mircea: Noi, ca fabrică, lucrăm rochii. O parte din comenzi s-au deblocat, dar nu la nivelul la care erau altădată. Ne-am mai temperat în modă. A dispărut acest fast fashion, de schimbare de 3-4 colecții pe sezon, lumea începe să fie mai reținută. E o întoarcere un pic la moda anilor 90 în tendințele de modă, purtăm lucruri mai simple, mai puțin transparente, mai puțin provocatoare, e un pic mai mult clasic. O piesă a sezonului o reprezintă treningul, în orice variantă, se poartă. Eu nu sunt adepta liniiilor atât de sportive. E foarte greu să faci numai treninguri, și piața e saturată de treninguri.

Nausica Mircea: Ascultam o emisiune în care se spunea că au avut o creștere și accesoriile, broșele, mărgelele. Având în vedere că toată lumea privește doar bustul când ești în fața unui ecran pe zoom, îți pui o cămașă, atârni o broșă, îți pui o mărgea, te reinventezi. Consideră că la aceeași bluză pe care o porți două ore, cât ai un meeting, poți să schimbi în fiecare zi accesoriile. (…) Eu nu am o pasiune pentru accesorii. Nu-mi place să port foarte multe bijuterii. Îmi place în schimb să port eșarfe.

Despre cum a ajuns să o îmbrace pe Viorica Dăncilă și stilul Carmen Iohannis

Nausica Mircea: Ne-am cunoscut la un eveniment, la o gală de modă unde amândouă primeam un premiu. Dna Dăniclă pe politic, eu pe modă. Doamna Dăncilă era atunci europarlamentar și întâmplarea a făcut să stăm atunci la aceeași masă. Am început să socializăm și văzând că eu vin dintr-un domeniu pe care ea îl admiră, îi place moda și este un om aplecat spre frumos, am făcut un schimb de cărți de vizită. Eu i-am spus dacă are încredere în mine să mă lase să-i creez o ținută și dacă îi place stilul meu putem continua printr-o colaborare. Doar am măsurat-o și am venit cu o propunere. I-a venit turnat, fără probă, fără nimic și a zis îmi place ceea ce faci, haide să continuăm. Și așa a început relația dintre noi două. Eu am simțit că suntem pe aceeași lungime de undă și suntem compatibile ca stil (…) Am îndrăznit să-i propun culori mai tari, mai vesele, am mers pe linii foarte simple. Doamnei Carmen Iohannis i-aș fi recomandat alt stil decât cel pe care îl are dumneai.  Doamna e un stil mai sportiv, prin prisma faptului că e profesor, că stă printre elevi și ar fi trebui să adopte un stil sport elegant și atunci lucrurile ar fi ieșit de multe ori mai bine.

Ce va urma după pandemie în modă

Nausica Mircea: Toată industria este foarte afectată. Și cel puțin industria de fashion de lux, de produse unicat, produse de evenimente, rochii de seară, este foarte afectată. Sunt convinsă că după încheierea pandemiei nu vor mai fi evenimente atât de mari pentru că lumea își va schimba optica, va fi mult mai rezervată la evenimente, la nunțile de 400-500 de persoane. Se vor face evenimente mai mici. Cred că și opulența se va diminua și oamenii vor căuta să intre într-o normalitate. Vor merge pe lucruri mai simple, mai purtabile, mai ușor de abordat, versatile, pe care să le poți adapta și la o ținută de zi și la o ținută de cocktail. Lumea va gândi înainte de a cheltui niște bani pe lux. E părerea mea, nu știu dacă e o analiză corectă, dar având în vedere ceea ce se întâmplă, foarte multă lume și-a diminuat veniturile și-atunci se gândește de trei ori înainte să taie o dată.

Nausica Mircea: Pentru noi este foarte greu. Presiunea fiscalității este în continuare pe umerii noștri. Toate acele datorii care s-au acumulat anul trecut, acum vin cau tăvălug. Firmele nu s-au putut capitaliza și să-și revină pentru că dacă nu a funcționat absolut nimic și nu s-a produs nu aveai cum să-ți acoperi pagubele. Nu s-au primit ajutoare nici pentru comercianți, nici pentru HORECA. A fost o întâlnire cu o doamnă consilier de la USR din ministerul Economiei cu cei din domeniul confecțiilor. Eu una simt că nu mai suntem atât de bine reprezentați, parcă nu se luptă nimeni pentru noi și e păcat pentru că România e o țară cu foarte multă industrie textilă. S-au dus discuții pe deschiderea târgurilor și a fondurilor pentru ajutorarea exporturilor. Dar dacă aceste târguri nu se mai desfășoară pentru a merge la contractări pentru comenzi, e din ce în ce mai greu (…) Eu dacă aș avea o putere decizională aș spune că tot ce înseamnă industrie prelucrătoare ar putea beneficia de anumite scutiri fiscale pentru a ajuta oamenii și a păstra locurile de muncă (…) Nu am primit niciun ajutor de la stat.