„Petrolul alb”, secretul murdar al industriei mașinilor electrice

Mașini-electrice Sursă: Profimedia
  • Goana după o sursă constantă de litiu – o componentă cheie în baterii reîncărcabile ale mașinilor electrice – este o amenințare majoră la adresa mediului.
  • Întrucât contribuie la reducerea emisiilor, companiile miniere au de partea lor politica de mediu a UE.
  • UE și-a propus ca până în 2030 în Europa să existe 40 de milioane de mașini electrice.
  • A fi proprietarul unui vehicul electric implică însă o cantitate enormă de minerit, rafinare și toate activitățile poluante conexe.

Pentru a respecta acordul de la Paris, emisiile provenite de la autoturisme și autoutilitarele din Europa va trebui să scadă cu mai mult de o treime (37,5%) până în 2030, scrie The Guardian. UE și-a stabilit un obiectiv ambițios de reducere a emisiilor globale de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030. În acest scop Bruxelles și statele membre individuale investesc milioane de euro în stimularea proprietarilor de mașini să treacă la vehicule electrice.

Unele țări merg chiar mai departe, propunând interzicerea vânzărilor de vehicule pe benzină și diesel în viitorul apropiat (încă din 2025, în cazul Norvegiei). Dacă totul merge conform planului, de la aproximativ 2 milioane de mașini electrice, câte sunt astăzi în circulație, până în 2030 s-ar putea ajunge la 40 de milioane.

Mașinile electrice sunt puse în funcțiune de baterii reîncărcabile care au ca material activ principal litiul. Litiul se găsește ca mineral solid în depozite de rocă și argilă și ca dizolvat în lacuri de saramură. Fiind cel mai puțin dens metal, stochează multă energie. Bateriile litiu-ion sunt utilizate pentru alimentarea mașinilor electrice precum și în smartphone-uri și laptopuri.

Dar Europa are o problemă: în prezent aproape tot litiul de calitate folosit la baterii este importat. Peste jumătate (55%) din producția mondială de litiu de anul trecut a provenit dintr-o singură țară, Australia. Alți furnizori principali precum Chile (23%), China (10%) și Argentina (8%) sunt la fel de îndepărtați de continentul european.

Zăcăminte de litiu au fost descoperite în Austria, Serbia și Finlanda, dar în Portugalia se află cele mai mari speranțe de litiu din Europa. Guvernul portughez se pregătește să ofere companiilor internaționale licențe pentru extracția litiului. Aprovizionarea cu litiu din Portugalia înseamnă pentru Europa nu numai o logistică mai simplă și prețuri mai mici, dar și mai puține emisii legate de transport.

Urgența aprovizionării cu litiu a declanșat o explozie a activității miniere, care amenință să provoace daune majore mediului natural. Dar deoarece contribuie la reducerea emisiilor, companiile miniere au de partea lor politica de mediu a UE.

„A fi proprietarul unui vehicul electric înseamnă o cantitate enormă de minerit, rafinare și toate activitățile poluante conexe”, spune dr. Thea Riofrancos, economist politic la Providence College din Rhode Island.

Proiectele de exploatare a litiului din Portugalia

Calculele echipei de explorare a companiei miniere din Marea Britanie Savannah Resources au indicat că regiunea Trás -os-Montes din Portugalia ar putea conține mai mult de 280.000 de tone de litiu, o cantitate suficientă pentru o producție de 10 ani. Dacă proiectul va fi aprobat, compania promite să investească 109 milioane de dolari în proiect.

Aici a existat minerit să în anii `60, dar atunci mineritul era la scară mică și subteran. O nouă mină în schimb ar putea face să dispară jumătate dintr-un deal și ar putea distruge rămășițele unei așezări din epoca bronzului. Sătenii se tem, de asemenea, că scurgerile chimice vor polua râul Zzere din apropiere, de care depind culturile lor.

Lucrări de explorare în faza incipientă conduse de Savannah și Lusorecursos din Portugalia au fost văzute în toată țara. O serie de proteste locale și naționale inclusiv un marș la Lisabona anul trecut au încercat să conștientizeze impactul mineritului modern asupra mediului natural, distrugerea habitatelor la scară industrială, contaminarea chimică și poluarea fonică, precum și nivelurile ridicate a consumului de apă.

Aceste inițiative nu au dat însă multe roade. Maria Carmo, lector universitar, spune că lipsa generală de angajament a cetățenilor dezvăluie înstrăinarea pe care o simt majoritatea portughezilor din mediul urban sau din zonele de coastă față de regiunile rurale ale țării. Tendința din ultimii 50 de ani a fost una de depopulare rurală continuă. Sute de mii de oameni au părăsit zonele sărace pentru o viață nouă în străinătate sau în orașele de coastă ale țării. Și puțini dintre aceștia se mai întorc.

„Atâta distrugere”, spune Carmo. „Si pentru ce? Ca locuitorii din Paris și din Berlin, cu concepții ecologice să se poată simți bine când circulă cu mașini cu emisii zero”.

Avocații proiectului susțin că dezechilibrul local este un preț mic față de abordarea crizei climatice. Într-o notă adresată investitorilor, Savannah afirmă că mina propusă (care se preconizează că va avea venituri de 1,55 miliarde de dolari pe o durată inițială de 11 ani) va contribui la crearea unei cantități de baterii suficiente pentru a preveni emisia a 100 de milioane de tone de dioxid de carbon.

Directorul executiv al Savannah, David Archer, promite asigurarea a până la 800 de noi locuri de muncă în zonă, venituri fiscale mai mari și o creștere de 437 de milioane de dolari pentru economia portugheză. „E la mintea cocoșului”, a spus el, că aceasta este o perspectivă extraordinară de dezvoltare.

Guvernul portughez este de acord. Într-un videoclip promoțional destinat investitorilor străini secretarul de stat pentru mediu și-a numit țara „unul dintre liderii mondiali în tranziția energetică”.

Adversarii proiectului spun că acolo unde există profit impactul local asupra mediului este aproape întotdeauna trecut cu vederea.

Exploatarea litiului în Chile

În Chile bătălia pentru impactul mineritului se desfășoară de ani de zile. După unele estimări, zona minieră care se întinde spre nord, prin deșertul Atacama, până în Bolivia și spre vest, în Argentina, conține aproape jumătate din rezervele mondiale de litiu. La începutul și mijlocul anilor 2010, când au început să circule baterii litiu-ion, în fiecare oraș minier s-au făcut investiții și s-au extins instalațiile de extracție.

Companiile miniere insistă că operațiunile lor sunt durabile. Oamenii de știință prezintă dovezi despre impactul unor astfel de proiecte asupra fragilului ecosistem natural Atacama: reducerea pășunilor, distrugerea culturilor, dispariția florei și a faunei.

Planurile de extindere a operațiunilor de extracție ale companiei SQM au fost recent blocate de o instanță chiliană din motive de protejare a mediului, dar aproape orice alte eforturi pentru a obține sprijinul autorităților au eșuat.

Politica UE

Fabricarea oricărei mașini electrice sau de altă natură provoacă emisii de carbon, fie că este vorba de cărbunele folosit pentru a topi oțelul pentru lucrul caroseriei sau de motorina arsă la livrarea componentelor sale electronice peste oceane.

S-a calculat că materialele și energia suplimentare implicate în fabricarea unei baterii litiu-ion fac ca în prezent emisiile de carbon asociate cu producerea unei mașini electrice să fie mai mari cu până la 38% decât cele necesare fabricării unui vehicul care funcționează pe benzină sau motorină.

Comisia Europeană își dorește însă o industrie a litiului proprie. În septembrie un vicepreședinte al Comisiei, diplomatul slovac Maroš Šefčovič, a aprobat public planurile Portugaliei necesare pentru sectorul auto. Mai mult, Banca Europeană de Investiții ar fi dispusă să contribuie cu fonduri. Noua strategie a UE cu privire la materiile prime are, printre alte obiective, și creșterea de 18 ori a livrării europene de litiu până în 2030, reducând în același timp dependența Europei de țările terțe.

Modalități alternative de extracție a litiului și soluții imediate

O jumătate de milion de tone de litiu a fost extras și rafinat în ultimul deceniu și o mare parte din acesta se află acum în telefoane mobile aruncate și în laptopuri care se apropie de perimare. Christian Hanisch, în vârstă de 37 de ani, doctorand la Universitatea de Tehnologie din Braunschweig, Germania, și-a propus să descopere o soluție în reciclare.

În prezent există două opțiuni principale de reciclare a litiului: topirea la aproximativ 300° C (care consumă multă energie) sau levigarea (extrem de toxică). Hanisch folosește însă separarea mecanică: descompunerea fizică a bateriei în părțile sale componente și apoi extragerea litiului rezidual printr-o combinație de magnetizare și distilare.

Analiștii de piață prezic o potențială creștere de 12 ori a valorii industriei globale de reciclare a litiului în următorul deceniu, care ar putea ajunge la peste 18 miliarde de dolari până în 2030, În prezent există mai multe firme de reciclare a litiului, în Germania, în Belgia și în Franța.

Distrugerea munților portughezi în numele tehnologiei verzi poate fi încă evitată. Ar putea fi folosită o tehnologie alternativă mai puțin controversată. De exemplu, hidrogenul verde ar putea compensa până la 10% din emisiile europene.

O soluție imediată ar fi regândirea modului în care ne deplasăm. Dacă toată lumea ar adopta forme raționale de transport, cum sunt trenurile, tramvaiele, autobuzele electrice, ciclism și car-sharing, cererea de automobile electrice ar scădea simțitor, a subliniat Thea Riofrancos de la Colegiul Providence.