- După 1989, guvernele au mutat banii pentru școală în buzunarele lor și ale partidelor care le-au susținut, falimentând educația din România
- Elevul nu este în centrul educației, ci profesorii care sunt parte a votanților democrativei PNL-PSD
- Educația trebuie să primească 10% din PIB, iar banii și proiectele să fie gestionate de un nou leadership
- Un sondaj Mediafax-ZF-Aleph News arată că 87% din respondenți sunt de acord ca legea să oblige dezvoltatorii imobiliari să construiască școli în noile proiecte rezidențiale, iar 13% nu
- Pentru ca piața de școli și de educație să se deschidă masiv trebuie să renunțăm la iluzia că statul poate să mai facă ceva, să ocolim sistemul birocratic de stat construit de partide care ne-au confiscat banii și fac ce vor cu ei, afirmă Adrian Sârbu.
„Ești de acord ca legea să oblige dezvoltatorii imobiliari să construiască școli în noile proiecte rezidențiale?”, este întrebarea sondajului Mediafax-ZF-Aleph News care a stârnit discuții aprinse miercuri, la Știu pe ce lume trăiesc, de la Aleph News.
Adrian Sârbu, Hofi și Nemo au dezbătut rezultatele acestui sondaj, iar discuțiile au pornit de la starea deplorabilă a educației din România, în ciuda declarațiilor sforăitoare ale liderilor politici la început de an școlar.
Școlile nu mai produc oameni de valoare, competitivi. Investiția în elev este sub nivelul UE, infrastructura școlară este veche și insuficientă, elevii români sunt în coada clasamentului la testele PISA, abandonul școlar este de 33%.
Am ajuns aici din cauza guvernelor care au băgat educația în faliment
„Aceste guverne, în ultimii 30 de ani, au mutat școala la profesori și la partide acasă. Adică în buzunarul lor. Școala nu este a elevului. Nu este elevul în centrul educației. Este profesorul, ministrul și președintele, partidele, democrativa”, a afirmat Adrian Sârbu.
Statul s-a dovedit incapabil, construind doar 385 de școli după 89, spre deosebire de fostul ministru al învățământului, Spiru Haret, care între 1897 și 1910 a ridicat 2000 de școli.
„Ce face statul? Îți cheltuie banii tăi, adică ți-i prăduiește. Cine e statul? Reprezentanții partidelor, ai căror lideri, tocmai i-am evocat aici, cu entuziasm și speranță să se care. Să vină alții care știu să facă treabă. Eu spun așa, obligația antreprenorului, dezvoltatorului (…) este să se gândească, să pună presiune prin asociațiile de constructori. (…) Ca să se poată deschide piața de școli, ca și piața de educație, în mod masiv și să terminăm cu această iluzie că statul poate să mai facă ceva”, a argumentat Adrian Sârbu.
Banii să meargă în construcția de școli noi, nu la Democrativă
Alocarea a 10% din PIB și un alt leadership sunt soluții pentru un nou mod de a face educație în România.
„Ai spus că ești de acord să dăm 10% din PIB la educație, adică să alocăm banii elevului, nu profesorilor, votanți pentru Ciucă, Ciolacu și Deca (…) Dacă ai fost de acord, hai să și facem cumva ca banii ăștia să se întâmple (…) Du-te și votează un președinte independent, nu de partid și la o săptămână după asta, pe 1 decembrie, votează candidați independenți de la parlament”, a spus Adrian Sârbu.
Bani ar fi, din PNRR, dar ei nu prea ajung la școli, a spus Nemo.
„PNRR-ul se bagă în buzunar, nu se bagă în școală (…) Parte din bani nu sunt folosiți, sunt întârziați. Vine Ciolacu și spune că sunt investiții masive. Ce, să dea cu bidineaua? (…) Nu, noi trebuie să facem următorul lucru, Nemo și Hofi. Să scoatem statul din calea noastră. Când spun statul, partidele și votanții lor, 1.300.000 de bugetari. Să scoatem educația de la stat, să o desființăm, să punem elevul în centrul educației.
Pentru că elevul, adică copilul nostru, e centrul universului în care o să trăim”, a explicat Adrian Sârbu.
Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News arată că 87% din respondenți sunt de acord ca legea să oblige dezvoltatorii imobiliari să construiască școli în noile proiecte rezidențiale, iar 13%, nu.
„Să-i oblige, dar să-i și sprijine. Ești de acord, da? Adică banii de la PNRR să nu meargă la Democrativă. Nu, banii, într-o formă sau alta, că sunt soluții pentru ca dezvoltătorii să construiască școli (…) Trebuie să fie o școală cu teren de sport, cu natură, o școală integrată (…), a afirmat Adrian Sârbu.