- „Camerele de detenție” sunt nepotrivite pentru școli.
- Implementarea lor întâmpină probleme de spațiu și resurse.
- Măsura riscă să dăuneze procesului educațional.
Ministerul Educației publică în Monitorul Oficial noul statut al elevului. Ce e nou? Camera de detenție o să fie introdusă în instituțiile de învățământ de la începutul anului școlar 2024-2025. Asta în ciuda faptului că cei de la Consiliul Național al Elevilor au cerut ca această cameră de detenție să nu existe. Ministerul Educației a implementat-o. În timp ce unii părinți sunt de acord cu noile prevederi, alții consideră că vor exista abuzuri din partea profesorilor la adresa elevilor.
Cum afectează camera de detenție relația elev-profesor și structura procesului educațional?
„În primul rând, termenul „camere de detenție” este folosit necorespunzător și este complet inadecvat pentru un mediu educațional. Deși Ministerul Educației nu utilizează oficial acest termen, este evident că se dorește implementarea acestuia, iar, din păcate, va deveni un termen uzual în vocabularul public. Detenția nu ar trebui să fie asociată cu școala; școala nu este o închisoare în care să plasăm copiii pentru că nu reușim să îi facem să fie interesați sau disciplinați. Este o măsură extremă și, dacă înlocuim fostele școli de corecție cu „camere de detenție”, nu numai că nu este dezirabil, dar poate conduce la abuzuri, în special dacă unii profesori aleg să trimita elevii acolo în loc să facă un efort suplimentar pentru integrarea lor în activitățile educaționale.
Pe lângă acest aspect, există și o problemă tehnică. Implementarea „camerelor de detenție” presupune dotarea școlilor românești cu spații adecvate, lucru dificil de realizat deoarece majoritatea școlilor nu au astfel de spații disponibile. În plus, nu avem resurse umane suficiente. De exemplu, consilierii școlari sunt deja supraîncărcați cu sarcini de consiliere și orientare profesională și nu au timp să supravegheze copiii trimiși în aceste camere. Dacă adăugăm această sarcină suplimentară, nu putem garanta că problema va fi gestionată eficient, mai ales într-o școală mare unde numărul copiilor trimiși în detenție poate varia considerabil.
În concluzie, această măsură pare a fi luată în grabă și fără o planificare adecvată, ceea ce sugerează că nu va putea fi implementată cu succes. În loc să ajute, riscă să ducă la abuzuri și să afecteze negativ relația dintre elevi și profesori, precum și structura procesului educațional. Detenția nu ar trebui să fie asociată cu învățarea; este fundamental greșit să considerăm că pedepsele de acest tip contribuie la educație. Acest tip de măsură poate avea efecte devastatoare asupra procesului de învățare și asupra relației dintre elevi și profesori, afectând în mod negativ atmosfera educațională din școli”, a declarat pentru Aleph News Radu Szekely, expert în educație.