- Suprasolicitarea, stilul învechit sunt printre reproșurile aduse de elevi.
- Lista de autori canonici studiați pentru Bacalaureat include 17 nume, dar nicio scriitoare.
- Inițiative personale ale profesorilor și elevilor țin în viață legătura școlii cu realitatea.
Astăzi începe un an școlar nou. Pe de o parte, „de două decenii, paradigma comunicativă, care tratează literatura ca pe un mijloc de comunicare printre altele, nu numai că a câștigat bătălia, dar se pare că a pus la colț literatura”, explica profesoară de limba și literatura română Monica Onojescu la finalul lui 2022. Pe de alta, într-un sondaj la care au răspuns elevi peste vară pentru platforma Școala 9, este blamat „stilul învechit de predare, felul în care se comporta profesorii cu noi, lipsa de comunicare, suprasolicitarea”.
În programa românească, dezbaterile s-au legat mai ales de listele de nume și de decenii bune vorbim despre aceiași 17 autori canonici studiați pentru Bacalaureat, de la Mihai Eminescu la Nichita Stănescu și Marin Sorescu. Primul lucru care rămâne în continuare de rezolvat este acela că nu avem nicio autoare pe care școala să o considere demnă de examenul final.
„Dar de întâlnit lucrurile care mă interesează pe mine și la citEști și atunci când scriu poezie se întâlnesc mai ales atunci când vorbești despre elevi sau profesori. În mare măsură întâlnirile cu profesori ca să dau un exemplu, la Suceava Gheorghe Cârstian sau Nicoleta Munteanu și Emil Munteanu, care coordonează la Iași revista scrisă de liceeni Alecart, îți arată că partea cea mai bună a învățământului românesc sunt inițiativele pentru care garantează personal elevi sau profesori. Și exemple asemănătoare sunt și în Constanța, la Timișoara ori în Craiova și Brașov ori Sibiu. Ca să vorbesc doar despre exemple pe care le-am cunoscut personal”, a explicat Răzvan Țupa, autorul short-ului citEști, la Aleph News.
Citește și: