• Oameni trăiesc într-o lume hibridă, în care superficialul este o copie a realului.
  • O lume contopită între bine și rău, în care trebuie să investești în cunoaștere pentru a nu aluneca în dezinformare.
  • Studiile arată că dezvoltarea gândirii critice este cea mai bună soluție pentru a nu deveni victima acestui fenomen.

Cum ne putem dezvolta gândirea critică pentru a nu mai fi victimele dezinformării?

„În primul rând ar trebui să nu credem atât de ușor tot ceea ce vedem pe internet. Ar trebui să ne întrebăm: „oare e adevărat?”, „poate aș putea să aflu mai multe informații despre acest subiect?”. Ar trebui să verificăm sursa informațiilor, să ne întrebăm: „oare bine să am încredere în acest tip care vorbește într-un clip pe TikTok?” sau „cine este autorul acestui articol peste care am dat pe internet?” sau „este credibilă această persoană?” și așa mai departe. De asemenea, este important să căutăm mereu argumente și dovezi. Sunt foarte multe informații care nu sunt susținute, se spun tot felul de lucruri pe ici pe colo. Ar trebui chiar să întrebăm anumite persoane: „ai dovezi pentru a susține acest lucru?” sau „cunoști cercetări științifice care confirmă această informație?”. Ar trebui să căutăm informații cu care nu prea suntem de acord, pentru că în general fakenews-ul și dezinformarea ne dau ceea ce vrem să auzim, ne dau informații care confirmă convingerile pe care le avem deja, de aceea este bine să ieșim din când în când din bula noastră în care consumăm aceeași informație și să aflăm și alte puncte de vedere. Nu în ultimul rând, ar trebui să ne bazăm pe părerile experților adevărați, că nu toată lumea care vorbește cu încredere este și specialist în domeniul respectiv. Ar trebui să ne uităm la studiile pe care le are, la experiența din spate”, susține Alexandra Gherguț-Babii, profesor la Univ. Al. Ioan Cuza din Iași.

Sunt tinerii suficient de curioși pentru a afla mai multe despre tehnicile de dezvoltare a gândirii critice?

„Curiozitatea este încă o trăsătură a tinerilor și mai cu seamă a studenților, însă pentru a cultiva această curiozitate un profesor ar trebui să facă 2 lucruri: ar trebui să afle domeniile de interes ale tinerilor pentru că ele sunt noi, ele sunt diverse și iau diferite forme de care profesorii nu au neapărat informații; ar trebui să înțelegem lumea lor cu empatie și cu lipsă de prejudecată bineînțeles. În al 2-lea rând, ar trebui să utilizăm metode interactive de dezvoltare a gândirii critice. Tinerii se implică și sunt interesați de discuțiile în care părerea lor este luată în considerare și în care sunt aduse argumente de bază și aș mai adăuga un singur lucru, studenții sunt creativi și generează soluții neașteptate și abia așteaptă să fie implicați în tot felul de proiecte. Ei sunt în general orientați spre practică, spre a aplica gândirea critică în viața de zi cu zi sau în viitoarea profesie atunci când vor ajunge pe piața muncii”, a explicat Alexandra Gherguț-Babii pentru Aleph News.

Citește și

Recomandări

CE DEVINE LUMEA?
PLANUL ARMATEI GERMANE
ROMÂNII SE TEM DE EȘEC
GATA DE RĂZBOI?
A ATINS O COARDĂ SENSIBILĂ
MANDAT DE ARESTARE

Articole relaționate

Partenerii noștri

Meta introduce fundaluri AI şi apeluri HD în Messenger Mediafax
Criză fără precedent în Europa de la al Doilea Război Mondial încoace: Ce este sistemul ATACMS, care ameninţă să arunce în aer războiul din Ucraina. Americanii au autorizat Kievul să folosească rachete cu raze lungă de acţiune pentru a lovi ţinte din Rusia Ziarul Financiar
Ce afaceri are în România stră-strănepotul marelui poet Mihai Eminescu. El se ocupă de o afacere de familie, cu o tradiţie care datează din anii 1800 Business Magazin
Alertă MAXIMĂ lângă România! Rusia a pus O ȚARĂ NATO pe LISTA ȚINTELOR Media FLUX