Învăţământul românesc nu te pregăteşte pentru piaţa muncii. Ce ar trebui schimbat?

• Peste 50% dintre profesorii din România se vor pensiona în următorii 10 ani.
• Școlile sunt fosile dintr-o eră pre-AI, potrivit unei analize de pe The Guardian.
• În Estonia, elevii învață acasă sau în vacanțe, iar la școală lucrează în echipă.

Educația este esențială pentru dezvoltarea României, deoarece contribuie la formarea cetățenilor responsabili, creativi și competenți. Fără educație, România ar avea o rată mare de sărăcie și analfabetism. Schimbarea este una foarte simplă, care trebuie să devină și să redevină o prioritate, și nu doar a clasei de guvernare, ci a întregii populații, spune ALEX ALEXANDRESCU, Președintele Uniunii Studenților din România.

,,În ultimul timp am observat aceste scăderi datorită faptului că sistemul educațional din România dezamăgește, iar acesta nu mai este o prioritate pentru toți absolvenții de liceu pe care îi vedem an de an, că pleacă spre universități din afară, alegând acest parcurs, s-ar putea chiar de la vârste mai fragede, aceștia abandonând sistemul educațional, deoarece este foarte greu să identifici meritele și punctele forte ale sistemului educațional din România”.

Mai mulți elevi, părinții lor, formatorii de opinie și bloggerii se plâng că sunt prea multe materii inutile în programa școlară, iar toți elevii, indiferent de pasiune și hobby, trebuie să le urmeze și să fie evaluați împotriva voinței lor. 

De exemplu, educația religioasă, limba latină, mare parte din programa de istorie axată doar pe războaie și tratate sau literatura românească care presupune analizarea unor opere literare din ultimii 200 ani, sunt cele mai criticate fiindcă nu corespund cererii de pe piața muncii.

Pe site-urile Ejobs sau BestJobs nu prea o să găsești posturi de analiști literari sau cărturari de limbă latină. Educația religioasă este concentrată mai degrabă pe studierea Bibliei,  efectuarea de liturghii și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române decât pe diversitatea culturală și istoria religiilor din întreaga lume, util pentru a învăța cum ar putea un creștin și un musulman să conviețuiască în pace și să comunice. 

Istoria ar fi mai utilă dacă programa disciplinei s-ar axa mai mult pe invenții tehnice și inovațiile care au adus contribuții la formarea stilului de viață modern de azi. Desigur că în contextul geopolitic actual, este necesar să învățăm despre războaie pentru a nu mai repeta greșelile trecutului, dar studierea celor două războaie mondiale petrecute recent ar fi suficientă. De ce un elev de clasa a IV-a, care poate nu este pasionat de istorie, ar trebui să învețe detaliat despre bătăliile voievozilor ca Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul? 

Geografia, în epoca aplicațiilor de tip Google Maps și a dispozitivelor GPS, ar avea mai mult sens dacă i-ar învăţa pe elevi despre tehnici de supravieţuire, adaptarea la mediul înconjurător în funcţie de climă şi relief, despre multiculturalism, globalizare şi comerţul mondial.

Profesoara Cristina Tunegaru, care a renunţat la poeziile lui Eminescu şi Baltagul lui Sadoveanu, şi a predat în schimb Romeo şi Julieta sau Cartea Junglei, în contextul amplificării relaţionării României cu străinătatea occidentală, ar trebui să fie dat ca un profesor model despre cum se poate preda literatura română în şcolile secolului 21, nu criticată că se opune unei programe școlare conservatoare cu elemente naționaliste. 

Ca urmare a situației actuale din învățământul românesc, rezultă un flux prea mare de absolvenți a căror cunoștințe nu corespund cu o piață a muncii dominată de companii de IT, energie, marketing și bănci, dar mai ales când meseriașii și medicii sunt la mare căutare.

MIHAI PÂRLICI, vicepreședintele Uniunii Studenților din România, spune ce ar trebui schimbat în sistemul de învățământ.

,,Aș schimba atitudinea autorităților față de educație în primul rând, Aceasta ar implica atât o finanțare a sistemului de învățământ, cât și adoptarea și adaptarea conținutului materiilor la nevoile individuale ale elevilor. Majoritatea celor care au absolvit în ultimii ani studiile universitare au observat că după Bacalaureat, o mare parte din materiile studiate timp de 12 ani nu ne-au ajutat să ne dezvoltăm profesional. Mai degrabă împiedică intrarea noastră într-un domeniu profesional”, a declarat vicepreședintele Uniunii Studenților. 

În 2020, Andrei Ciobanul, vlogger, a comentat că unii dintre colegii săi de școală care erau cei mai buni la învățat, luând note de 10 pe linie, nu au excelat pe plan profesional la viața adultă. Cauza ar fi programa școlară încărcată cu informații irelevante ce nu i-au ajutat să se orienteze în carieră. 

,,Școala din România nu te pregătește prea mult pentru viață, dar te pregătește pentru situația, în care Rick (din serialul Rick & Morty de pe Adult Swim) inventează mașina timpului și te teleportezi în Roma antică…. Altfel, nu-mi explic de ce încă studiem latina în școli. Cum ar fi să iei 10 pe linie, la matematică și la fizică, efectiv să fii următorul Einstein, dar să-ți strice media profu de desen că nu știi să o reproduci pe Mona Lisa.  E în regulă să știi unde se află pe hartă Burkina Faso, dar nu mi se pare în regulă să mă învețe care e temperatura maximă în luna august, în Bărăgan”.