Klaus Iohannis cere Parlamentului să reexamineze modificările Legii Educaţiei Naţionale

• „Dispoziţiile sunt neclare, de natură să genereze probleme în aplicare şi, prin urmare, se impun a fi reanalizate”.
• Klaus Iohannis arată că Platforma Naţională de Raportare Unică în Învăţământul Superior va funcţiona, în paralel, alături de alte platforme informatice distincte care stochează date statistice specifice din învăţământul superior.
• Prin noile dispoziţii se înfiinţează o nouă platformă informatică destinată raportării instituţionale anuale unice de date statistice din învăţământul superior.

Klaus Iohannis cere Parlamentului să reexamineze modificările aduse Legii Educaţiei Naţionale care vizează Platforma Naţională de Raportare Unică în Învăţământul Superior: „Dispoziţiile sunt neclare, de natură să genereze probleme în aplicare şi, prin urmare, se impun a fi reanalizate”.

„La data de 25 iunie 2022, Parlamentul României a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 (PL-x nr. 538/2021). Actul normativ are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 1/2011, în sensul extinderii competenţelor Ministerului Educaţiei cu atribuţia elaborării şi asigurării mentenanţei unei noi platforme – Platforma Naţională de Raportare Unică în Învăţământul Superior. Faţă de soluţiile legislative adoptate, considerăm că unele dintre dispoziţiile legii menţionate sunt neclare, de natură să genereze probleme în aplicare şi, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament”, reclară preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului arată că la art. I pct. 1 al legii supuse reexaminării, cu referire la completarea art. 192 din Legea nr. 1/2011, se prevede că: „Raportările instituţionale solicitate de Ministerul Educaţiei sau de organismele consultative ale acestuia, prevăzute de art. 217, de Institutul Naţional de Statistică şi de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior se vor realiza printr-o raportare anuală unică, prin intermediul Platformei Naţionale de Raportare Unică în Învăţământul Superior”. Aşadar, prin aceste dispoziţii, se înfiinţează o nouă platformă informatică destinată raportării instituţionale anuale unice de date statistice din învăţământul superior.

Legea supusă reexaminării

„În ceea ce priveşte modul de colectare a datelor prin intermediul sistemelor informatice, în prezent, funcţionează mai multe platforme digitale care sunt destinate stocării, la nivel naţional, a datelor statistice cu privire la desfăşurarea învăţământului superior. Astfel, există şi este utilizată în acest moment Platforma naţională de colectare a datelor statistice pentru învăţământul superior (platforma ANS), gestionată de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), prin care sunt reunite principalele date statistice cu privire la învăţământul superior accesibil tuturor actorilor interesaţi, inclusiv raportări referitoare la acreditarea şi evaluarea şcolilor doctorale. De asemenea, se află în uz şi Platforma BrainMap, care permite stocarea activităţii ştiinţifice a personalului didactic şi de cercetare din învăţământul superior. În plus, în temeiul art. 201 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, este constituit Registrul matricol unic al universităţilor din România (RMUR), ca bază de date electronică în care sunt înregistraţi toţi studenţii din România din universităţile de stat sau particulare acreditate ori autorizate să funcţioneze provizoriu, precum şi studenţii-doctoranzi din Academia Română, registrele matricole ale universităţilor şi al Academiei Române devenind parte a RMUR, asigurându-se, astfel, un control riguros al diplomelor”, adaugă Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis arată că, având în vedere instrumentele digitale deja existente şi prin raportare la tipul de date statistice pe care acestea le deţin, rezultă faptul că Platforma Naţională de Raportare Unică în Învăţământul Superior va funcţiona, în paralel, alături de alte platforme informatice distincte care stochează date statistice specifice din învăţământul superior.

„Întrucât prin actul normativ criticat nu se precizează ce se întâmplă cu datele deja stocate şi nici dacă instituţiilor implicate li se menţin pe viitor obligaţiile respective de raportare instituţională către platformele existente, considerăm că soluţia legislativă este lipsită de claritate, existând riscul ca aceleaşi date să fie stocate în acelaşi timp prin intermediul mai multor platforme digitale, lipsind astfel noua platformă de scopul înfiinţării sale, respectiv acela de raportare unică. Analizând dispoziţiile art. I pct. 2 din legea supusă reexaminării, cu referire la completarea art. 216 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, rezultă că datele statistice care urmează a fi colectate şi înregistrate în platformă sunt raportările instituţionale şi individuale privind activitatea ştiinţifică a personalului didactic şi de cercetare, realizate de către instituţiile de învăţământ superior şi solicitate de Ministerul Educaţiei, de organismele consultative ale acestuia, de Institutul Naţional de Statistică, de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior sau de alte entităţi ale statutului către care instituţiile de învăţământ superior raportează date instituţionale. Considerăm că aceste dispoziţii sunt de natură să creeze confuzie în aplicare, întrucât referirea generică la raportările instituţionale şi individuale nu este menită să asigure o reglementare suficientă şi clară a tipului de date ce urmează a fi stocate prin intermediul Platformei Naţionale de Raportare Unică în Învăţământul Superior, acestea putând fi, inclusiv, date care fac parte din cele stocate deja prin intermediul altor platforme digitale, cum ar fi RMUR, platforma ANS sau BrainMap. De aceea, considerăm că o precizare clară şi completă a tipului de date stocate raportate de instituţiile de învăţământ superior prin intermediul noii platforme, precum şi stabilirea unei modalităţi de interconectare sau corelare cu bazele de date preexistente, ar eficientiza întregul proces de punere în funcţiune a acesteia, inclusiv sub aspectul perioadei de implementare, dar şi cu privire la modul de utilizare a resurselor financiare necesare instituirii şi mentenanţei platformei. În egală măsură, învederăm faptul că este necesar să se prevadă şi dispoziţii referitoare la obligaţia respectării de către autorităţile şi persoanele implicate a confidenţialităţii datelor introduse în platformă în cadrul procedurii de înregistrare şi accesare a acestora”, se arată în cererea de reexaminare.