• Elevii care au luat 10 la Bacalaureat sunt o excepţie, nu un standard.
  • Avem cea mai mica rată de promovare la Bacalaureat din ultimii şase ani, 62,9%.
  • Numărul mediilor de 10 a crescut faţă de anii precendenţi la 232.

Expertul în educaţie, Ruxandra Manea, ne-a explicat că Ministerul Educaţiei nu se poate lăuda cu numărul mare de medii de 10.

Meritul nu este al sistemului de educaţie, ci al familiei. Rezultatele examenelor naţionale ţin foarte mult de mediul în care elevul trăieşte şi învaţă, ceea ce duce la derapaje mari.

Bacalaureatul din acest an este examenul contrastelor. Liceenii noştri au resuşit să treacă examenul maturităţii în proporţie de 62,9%. Ceea ce înseamnă că avem cea mai mică rată de promovare din ultimii şase ani.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

În fruntea judeţelor cu cea mai mare rată de promovare este Cluj, cu 77,8%, urmat de Sibiu, cu 71,8% şi Braşov, cu 71%. Capitala e departe de a ajunge la pragul de 70%, are doar 67 de procente.

La coada clasamentului, găsim judeţele Ilfov (32.2%), Giurgiu (42.4%), Mehedinţi (47.8%) şi Gorj (49.7%).

În schimb, surpriza vine din partea elevilor care au reuşit să obţină media perfectă. Sunt 232 de candidaţi care au luat 10, cei mai mulţi din ultimii şase ani.

Bucureştiul a scos cămaşa cu notele de 10. Sunt 39 de elevi care au obţinut nota maximă la toate cel trei probe. La distanţă mare sunt judeţele Vâlcea şi Prahova cu 16 note perfecte şi Suceava, cu 13.

Din cei aproximativ 32.000 de candidaţi înscrişi din promoţiile anterioare, doar puţin peste 6.500 dintre ei au reuşit să promoveze.

În mediul rural, întâlnim o situaţie asemănătoare cu cea de la Evaluarea Naţională. Din cei aproximativ 50 de mii de candidaţi, doar jumătate a reuşit să ia medie de trecere.

„Contează mult unde te naşti, unde creşti şi cât investeşte familia în tine, ce noroc ai de un professor sau altul. Notele mari sunt rezultatul motivaţiei excepţionale a unor elevi, de multe ori susţinuţi de familie, prin meditaţii, însă ei nu sunt un standard, nu reflectă calitatea sistemului educațional românesc. Sunt şi profesori excepţionali, care lucrează intens la clasă, însă şi ei sunt o excepţie, nu un standard”, a afirmat Ruxandra Manea, expert în educație.