Ministerul Educației introduce alfabetul chirilic la clasa a IX-a. Marina Manea, profesoară de limba română: „Nu oglindește nevoile, interesele, sincronicitatea cu prezentul”

• Ministerul Educației vrea alfabetul chirilic și subdialectele „daco-române” la clasa a IX-a.
• Elevii de clasa a XI-a deja învață despre limba vorbită de marii cronicari din Țara Românească și Moldova.
• Programa e propusă de mai mulți profesori din învățământul preuniversitar și învățământul universitar.
• Programa școlară pt clasa a IX-a a stârnit critici în spațiul public pentru autorii recomandați.
• În actuala programă de clasa a IX-a, prevăzută din 2009, nu există date despre alfabetul chirilic.

Pusă în transparență de mai bine de o săptămână, programa școlară la limba română pentru clasa a IX-a naște discuții în fiecare zi. Pentru că cei care au gândit acest document își doresc să formeze oameni „capabili”, care știu să gândească „critic”, aflăm că elevii de liceu vor învăța alfabetul chirilic.

Asta pare cireașa de pe tort, în condițiile în care noua programă a creat deja discuții aprinse printre profesori. Pentru că promovează limbajul învechit și evoluția literaturii încă de la 1600.

Cu ce dorințe vine grupul de profesori care propune acest proiect la clasa a 9-a?

Marina Manea, profesoară de limba română: „Nu este niciun element de nouătate când vorbim despre alfabetul chirilic și aceste dialecte regionale sau sub-dialecte. Ele se studiau până acum în clasa 11-a, aceasta este diferența. Or, la acest moment sunt introduse în studiul literaturii vechi, începând cu clasa 9-a, aceasta este principala diferență.

Nu este însă o nouătate faptul că elevii români studiază câte ceva despre alfabetul chirilic și sub-dialectele despre care discutați.

O altă nouătate este aceea a faptului că studiul literaturii române se întâmplă din nou diacronic. Adică atunci când eram eu în liceu, când erați dumneavoastră poate în liceu, literatura română se studia cronologic. Și acest lucru se întâmplă începând cu clasa 9-a până în clasa 12-a. De ceva ani, studiul literaturii române, de exemplu începând cu clasa 9-a, se face prin prisma temelor mari literare, apoi în clasa 10-a prin prisma genurilor și speciilor literare, urmând ca în clasa 11-a, 12-a să se pornească diacronic sau discuția despre evoluția literaturii române. Și acest lucru a stârnit nemulțumirea, faptul că revenim la studiul diacronic al literaturii române, începând cu clasa 9-a.

De asemenea, este pusă în discuție maturitatea elevilor. Sunt ei suficient de maturi sau de pregătiți să înceapă studiul literaturii române din clasa 9-a cu literatură religioasă, literatură veche și să ajungă ulterior la literatură contemporană? 

Un alt reproș îl reprezintă faptul că nu oglindește nevoile, interesele, sincronicitatea cu prezentul, cu ceea ce ar fi mai tentat elevul român de 15 ani să citească la această vârstă. Că îi debusolează, că nu îi debusolează, programele trebuiau schimbate”. 

De ce trebuia schimbată programa de clasa 9-a și de ce urmează să fie schimbate și celelalte? 

Marina Manea, profesoară de limba română: „Pentru a le aduce în concordanță sau în corespondență cu aceste nevoi sau cu aceste interese și se presupune că nu o face această programă de clasa 9-a.

Discuțiile sunt contradictorii între noi, profesorii de limba și literatura română, între profesorii din mediul preuniversitar și cei din mediul universitar. Eu știu că la acest moment profesorii din mediul preuniversitar sunt necăjiți pentru că punctele lor de vedere nu au fost luate în considerare de către cei din mediul universitar. Dumnealor au fost cei care au dat litera acestei programe. Din perspectiva mea de profesor de limba și literatura română, care predă anul acesta chiar la două clase a 9-a la liceu la un colegiu de top din capitală, cred că contribuția rolului profesorului de literatură română este esențială, independent sau indiferent de conținuturile programei de limba și literatura română.

Fără a spune că nu reprezintă un schelet, un punct de sprijin pentru profesorul de literatură română, dar de arta acestui profesor depinde înțelegerea literaturii de către elevul român și el are libertatea oricum să adapteze conținuturile din programă în funcție de nevoile claselor de elev. Una sunt eu profesorul care predă la un colegiu de top din capitală și alta este profesorul de literatură care predă, poate, la un colegiu tehnologic. Sunt diferențe fundamentale pe care profesorul de literatură are libertatea de a le, să spunem, modifica în funcție de nevoile claselor”.