Ministrul Educației, Mihai Dimian, a „identificat” problema Educației din România: Nota 5 acordată din milă. Cristian Tănase, profesor: „La cum e sistemul la noi, n-o să mai vrea nimeni să fie profesor”

• Ministrul Mihai Dimian interzice notele de 5 acordate din milă
• Declarația mută toată presiunea pe profesori și ignoră problemele sistemului
• Statul descoperă eșecul școlar abia la trecerea notelor în catalog
• Profesorii lucrează singuri în clase aglomerate cu câte 30 de elevi
• Ministerul cere standarde stricte, dar nu oferă programe de recuperare

Ministrul Educației spune că profesorii nu ar trebui să acorde nota 5 dacă elevul nu are cunoștințe de 5. Dar declarația mută presiunea pe profesor, fără să răspundă la problema de fond: de ce ajung elevii cu goluri mari de învățare și ce face sistemul ca să-i recupereze înainte de eșec.

Dimian are dreptate pe hârtie: nota trebuie să fie reală. Dar România nu are o problemă de hârtie.

Are o problemă de copii care ajung în gimnaziu fără bază, de profesori care lucrează singuri cu 30 de elevi și de stat care descoperă eșecul abia când trebuie trecut în catalog.

Solicitarea ministrului ca nota 5 să reflecte doar competențe minime reale vine într-un moment critic pentru școala românească.

Experții în educație avertizează că textul strategiei ministeriale nu suflă nicio vorbă despre ajutorul concret acordat elevilor aflați în prag de abandon sau eșec școlar.

Practic, profesorii primesc interdicția de a mai fi indulgenți, dar sistemul nu le pune la dispoziție
ore de remedial sau resurse suplimentare pentru copiii rămași în urmă.

Despre presiunea pusă pe profesori și lipsa de soluții structurale din educație a vorbit profesorul Cristian Tănase, într-o intervenție LIVE, la Aleph News.

Cum se face că profesorii nu sunt capabili, unii dintre ei, să-l aducă pe elev măcar la nota 5?

Cristian Tănase, profesor: „Într-adevăr nota 5 și toate notele, la modul general, trebuie să reflecte fix cunoștințele elevului. Numai că profesorul mai aplică câte o strategie didactică, la un moment dat, prin care îi motivează pe elevi, să zic așa, dându-le un punct în plus. Numai că în același timp se mai întâmplă o situație și anume, în momentul în care copiii de exemplu, copiii cu CES, lor le pui 5, oarecum mai din oficiu, pentru că sistemul nu te lasă să-i evaluezi câteodată pe merit. Și din acest motiv sunt alți profesori care spun, dacă un elev cu CES, care a scris 3 lulele în lucrarea lui, merită 5, de ce unui elev mai slăbuț din clasă, care și el a scris 3 lulele, să zic așa, nu pot să-i dau nota 5?”

Cum s-a ajuns în situația asta? Să avem profesori care nu-și dau interesul?

Cristian Tănase, profesor: „Aici, situația este destul de complicată, aș spune eu, iar cele mai mari, sau diferența, o găsim la examenul de Bacalaureat sau la evaluările naționale, atunci când este acea evaluare standardizată, cu profesori din toată țara care corectează acele lucrări, și atunci se vede, într-adevăr, cât de indulgent a fost profesorul de la clasă. Pentru că în momentul în care dai examenul de Bacalaureat sau evaluarea națională, atunci vezi exact nivelul tuturor.

Și în momentul în care în mediul rural, după ultimele măsuri din educație, luate anul trecut de ministrul celălalt, a făcut să crească vreo șapte mii de elevi în învățământul simultan, astfel încât în aceeași clasă, ai și a 5-a și a 7-a, de exemplu…e normal că acei elevi vor avea niște lacune. Pentru că un profesor nu poate într-o singură oră, în 50 de minute, să predea geografie și pe un elev de clasa 5-a și pe un elev de clasa 7-a, cu aceeași dorință și să fie atât de foarte eficient.”

Ce ar trebui să-l intereseze, de fapt, pe ministrul Dimian, în loc de nota de 5 „nemeritată”?

Cristian Tănase, profesor:„Ar fi multe prime lucruri pe care ar trebui să le facă Mihai Dimian, ministrul Educației sau viitorul ministru care va fi el. Primul lucru care îmi vine în minte ar fi reducerea numărului de elevi într-o clasă.

În momentul în care avem mai puțin elevi într-o clasă, actul educațional, actul didactic este mult mai eficient pentru elevi. În momentul în care avem 30-33 de elevi într-o clasă, un profesor nu va putea să fie atât de eficient în ora respectivă. În primul rând, lucrul acesta, încurajarea tinerilor să vină în sistem.

Tinerii, pe zi ce trece, sunt descurajați să mai devină profesori. La un moment dat râdeam noi că, ha-ha-ha, inteligența artificială, profesori. În stadiul în care ne aflăm, putem spune, peste 50 de ani, în România o să avem roboți, profesori, pentru că oamenii sunt descurajați să vină în sistemul de educație”.