- De mai bine de trei decenii avem și o oglindă normativă a schimbărilor prin care trece limba, sub forma Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM).
- El se adresează tuturor vorbitorilor de limba română, cuprinzând, după cum sugerează și numele, reguli de scriere, pronunție și flexiune corectă.
- Prima ediție a dicționarului a apărut în 1982, la Editura Academiei Republicii Socialiste România.
Toamna aceasta, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, parte a Academiei Române, lansează ediția a treia a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM). Aceasta include circa 3.600 cuvinte noi, modificări de normă și completări privind flexiunea verbelor, informează Cultura la Dubă.
Advertisment
De mai bine de trei decenii avem și o oglindă normativă a schimbărilor prin care trece limba, sub forma Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM). El se adresează tuturor vorbitorilor de limba română, cuprinzând, după cum sugerează și numele, reguli de scriere, pronunție și flexiune corectă.
Prima ediție a dicționarului a apărut în 1982, la Editura Academiei Republicii Socialiste România. Până la a doua s-au scurs peste douăzeci de ani, aceasta fiind publicată de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” în 2005.
Recomandări
Toamna aceasta se va publica a treia ediție a dicționarului
Adina Dragomirescu,directoarea Institutului de Lingvistică, a declarat că noua ediție vine cu 3.600 de cuvinte noi (spre deosebire de 2.500 la ediția anterioară), marcate cu semnul plus. Astfel, inventarul limbii române ajunge la 65.600 de cuvinte.
Mulți dintre termenii noi, cum ar fi all-inclusive sau afterschool, sunt însă „uzuali”. Ei fac deja parte din vocabularul curent al vorbitorilor, doar că nu fuseseră normați în ediția anterioară.
„Dacă vorbim de un cuvânt care apare doar în medicină, de exemplu, el nu va fi inclus în DOOM, pentru că asta ar face ca inventarul dicționarului să fie foarte, foarte mare. Deci avem grijă ca cuvintele nou introduse să aibă o circulație mai largă”, explică Dragomirescu.
Dar dacă avem în vedere termeni care fac deja parte din uzul curent, de ce ne trebuie un dicționar nou pentru a-i folosi? Fiindcă „e important ca oamenii să verifice dacă forma pe care au folosit-o e corectă sau nu”, precizează directoarea Institutului de Lingvistică.
Altfel spus, e bine să știm că ducem copiii la afterschool, nu after-school sau after school, la fel cum din ediția a doua știm că la concert mergem în weekend, nu în week-end.
Când vor deveni obligatorii noile modificări
Profesorii și elevii care se pregătesc acum pentru Evaluarea Națională, Bacalaureat sau examene de admitere la universități trebuie să își însușească modificările, dar e important să știe că, timp de cel puțin un an, subiectele nu vor include noutăți aduse de DOOM 3.
Și totuși, există limite privind aceste noutăți? De exemplu, dacă vorbitorii educați ar începe să înlocuiască treptat expresia „are sens” cu mult hulitul „face sens”, ar fi posibil ca „face sens” să devină variantă acceptată sau chiar normă?
„Cred că asta e o chestiune de timp”, explică Dragomirescu, precizând că, în zeci și sute de ani, e firesc ca unele norme să se schimbe.
Noua ediție a DOOM nu răspunde însă doar nevoilor vorbitorilor nativi. A treia categorie importantă de schimbări, pregătită conform principiului „calitate înseamnă și completare”, este că DOOM 3 va include informații mai cuprinzătoare privind flexiunea verbelor. Astfel, dicționarul va deveni util și pentru persoane care învață româna ca limbă străină și vor să înțeleagă cum să conjuge corect.
Partenerii noștri