• Cadrele didactice şi personalul auxialiar din învăţământ vor primi stimulente financiare pe toată perioada stării de alertă şi de urgenţă
  • Proiectul a fost aprobat de Senat.

„Cu toţi ne confruntăm cu probleme şi neajunsuri venite cu această pandemie, dar trebuie să recunoaştem că fără profesori şi fără medici nu putem supravieţui ca şi societate. Am tot auzit acuzaţii din partea PNL că e un gest populist. Cu siguranţă nu este. Cum se putea ca acum, când acest guvern de un ban nu e în stare sau nu vrea să susţină profesorii, să stăm şi să privim de pe margine? Nu este o măsură populistă şi nici exagerată. Este un ajutor pe care aceşti eroi îi merită pentru că cresc ei şi educă oameni. Astăzi se vrea ca şcoala să fie servitor electoral şi un clar agent de propagandă pentru PNL”, spune senatorul PSD Radu Preda.

Potrivit raportului aprobat de plenul Senatului cu 85 de voturi „pentru”, 25 „împotrivă” şi 13 abţineri, cadrele didactice, precum şi personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat, din învăţământul particular acreditat şi din unităţile de învăţământ preuniversitar înflinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior, vor primi un stimulent de risc în cuantum de 2.000 de lei lunar, respectiv de 1500 de lei lunar acordat pe toată durata stării de alertă şi a stării de urgenţă, pentru implicarea şi expunerea în faţă riscului răspândirii coronavirusului COVID-19

Iniţiatori:i propunerii legislative sunt social-democraţii Marcel Ciolacu, Robert Cazanciuc, Paul Stănescu şi Alfred Simonis.

Recomandări

CE DEVINE LUMEA?
PLANUL ARMATEI GERMANE
ROMÂNII SE TEM DE EȘEC
GATA DE RĂZBOI?
A ATINS O COARDĂ SENSIBILĂ
MANDAT DE ARESTARE

Senatul a fost primă cameră sesizată, for decizional fiind Camera Deputaţilor.

Premierul Ludovic Orban susţine că nu sunt posibile creşteri de cheltuieli pentru majorarea pensiilor cu 40% şi pentru stimulente de câte 500 de euro pentru profesori.

„Nu sunt posibile aceste creşteri de cheltuieli. PSD a generat cheltuieli de 6,5% din PIB suplimentare şi, în acelaşi timp, a modificat şi plafonul maxim de îndatorare raportat la PIB, de la 44% la 40%. Adică a generat cheltuieli suplimentare şi a interzis posibilitatea obţinerii de finanţări pentru susţinerea acestor cheltuieli. Adică a pus bazele unui faliment”, a explicat premierul.