• Lipsa echipamentelor și a unei programe actualizate în România ar putea limita impactul investiției.
• Fondurile pentru proiect sunt de 80 de milioane de euro prin PNRR.
• Deca: Avem nevoi de profesori care să aibă competenţe de pedagogie digitală.
• 18 proiecte de formare tehnologică în predare au fost declarate câștigătoare.

România primește o finanțare de 80 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru a sprijini digitalizarea educației.

O mare parte din acești bani va fi direcționată către formarea a peste 100.000 de cadre didactice, care vor învăța cum să folosească pedagogia digitală în predare.

În timp ce România alege să investească în cursuri, alte țări din Europa, precum Estonia sau Finlanda, au început cu modernizarea infrastructurii școlare și actualizarea programei.

Este pregătirea profesorilor punctul de pornire potrivit pentru digitalizarea educației?

„Cred că este un mix de măsuri care e nevoie să fie luate și este posibil să fi decis să existe echipamentele și infrastructura hard necesară și asta acum a devenit o prioritate pentru formarea profesorilor.

Ceea ce pot să vă spun este că noi din 2018 derulăm un program care se numește Profesorul Digital. Iar din anul acesta am lansat primul curs de inteligență artificială pentru profesori din România.

Credem că este absolut nevoie ca profesorii să fie pregătiți să utilizeze tehnologia în procesul educațional, pentru că pedagogia digitală este puțin diferită față de pedagogia clasică și învățarea online, învățarea cu ajutorul tehnologiei este cu totul altceva decât învățarea în clasă”, a declarat Elena Lotrean, expert în educație, pentru Aleph News.

Cum se adaptează profesorii?

„Unii profesori care sunt înaintea vremurilor și sunt foarte buni și sunt profesori care încă nu au adresă de e-mail.

Avem o plajă foarte largă, dar cred că este important să fie expuși cât mai mult acestor informații, să înțeleagă foarte bine tot ce înseamnă partea aceasta de pedagogie digitală și cum pot să o folosească la clasa, astfel încât să le fie și lor mai ușor să creeze învățare în rândul eleviilor”, a declarat Elena Lotrean, expert în educație, pentru Aleph News.

Care ar fi riscurile pe termen lung dacă investim fondurile PNRR în proiecte care nu aduc rezultate concrete?

„Riscul ar fi să pierdem acești bani, să cheltuim fără cap, fără rezultat, fără impact. 

Mi se pare important să existe, cum spuneam, și un mix de abordări, adică să fie și partea de formare a profesorilor. Dar să fie și asigurarea de infrastructură digitală și, mai mult decât atât, să ne uităm exact la ce este cel mai nevoie din punct de vedere al formării, al nevoilor elevilor, al nevoilor învățări” , a declarat Elena Lotrean, expert în educație, pentru Aleph News.

Ce alte resurse sunt necesare pentru a susține digitalizarea educației?

„Cred că, pe lângă faptul că profesorii au nevoie să știe tehnologia la clasă, este nevoie de aparatură de echipamente, este nevoie de platforme digitale, acele softuri care să le permită profesorilor să lucreze cu adevărat cu elevii și să producă învățare.

Mai este nevoie și de o schimbare de mentalitate prin abordarea de a promova această tehnologie bună, care să-i ajute cu adevărat pe elevi și să nu îi distragă mai mult”, a declarat Elena Lotrean, expert în educație, pentru Aleph News.

Citește și

• Elevii din clasele XI – XII din Cluj fac cursuri gratuite de prim ajutor în școli. Ce abilități vor căpăta tinerii
• Joe Biden l-a trimis în Israel și în alte state ale Orientului pe Antony Blinken. Președintele Iranului a plecat în Rusia să participe la Summitul BRICS
• Elon Musk are deja planuri pentru a coloniza Marte. Drumul miliardarului către o nouă planetă e încurcat de probleme judiciare