• În anul școlar 2022-2023, 16% din elevii de gimnaziu nu mergeau la școală
  • 16,6% din tinerii români cu vârste între 18-24 ani au finalizat doar studiile gimnaziale
  • În anul 2022, 55,1% din copiii români spuneau că vor să plece diin țară
  • 190.000 de elevi erau înscriși în școli acum 12 ani, în 2024 doar 120.000 au ajuns la BAC
  • Salvați Copiii: 15,42% din elevi nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a pentru Evaluarea Națională
  • 26,3% din elevi spun că ar emigra pentru oportunitățile din alte sisteme de învățământ

Ne confruntăm cu o criză educațională? Mai avem doar 3 zile până când va începe un nou an școlar. Cu toate acestea, ce ne facem cu problema abandonului școlar? Un raport publicat de Salvați Copiii România arată că în anul școlar 2022-2023 un sfert din elevii cu vârste de liceu nu mai făceau parte din sistemul educațional. Și situația nu e mai roz nici la nivel gimnazial: 15,42% din elevi nu ajung la finalul clasei a VIII a. Ce e de făcut ca să resuscităm educația?

Unde ne pierdem în sistem când vine vorba de prevenirea abandonului școlar?

Nu este o singură cauză. Există și cauze socioeconomice, așa cum arată și raportul Salvați Copiii. Sunt foarte mulți copii care nu ajung la școală, sunt bariere economice pe care ei le-au la participare.

Dar, pe de altă parte, avem și o problemă legată de conținutul sistemului de învățământ și de relevanța a ceea ce ei învață pentru viața lor de zi cu zi. Pentru că avem, într-adevăr, curiculumuri învechite, ultimele au fost adoptate prin 2009, deci acești copii nu au fost născuți măcar în momentul în care s-a adoptat curiculumul după care ei învață în acest moment. Avem foarte multe discipline care nu se mai corelează cu ceea ce elevii trăiesc în viața de zi cu zi, când iese de pe băncile școlii. Nu le mai sunt neapărat de folos cunoștințele care sunt dobândite, pentru că sunt depășite.

Recomandări

TRUMP RESPINGE SONDAJELE
DIASPORA FACE DIFERENȚA
VIITORUL MOLDOVEI SE DECIDE
NOVO, CONTRA OBEZITĂȚII
SĂNĂTATE CU ORICE CHIP
UNDE MĂNÂNCI AZI?

Deci trebuie o actualizare, nu doar a conținuturilor, ci și a modului în care se organizează liceul pentru a-l face mai relevant. România nu mai este o țară săracă. Nu putem spune că sărăcia îi împiedică pe copii să participe, dar există.

Evident, cauzele trebuie căutate și altundeva. Sistemul de învățământ trebuie să-și asume faptul că prin lipsa de flexibilitate, prin incapacitatea de a se adapta la ceea ce se întâmplă în ziua de azi în lume, i-a determinat pe acești tineri să se îndepărteze de învățare, să se ducă spre ceva ce este mai, sau li se pare mai, relevant în viața de zi cu zi. Radu Szekely, expert în educație, declară pentru Aleph News

Care sunt măsurile cele mai urgente pe care le vedeți pentru a scădea rata abandonului școlar?

Pe lângă cele sociale, care cred că sunt în momentul de față potrivite, adică, prin noua lege și noua structură de sprijin și asistență socială, există suficiente instrumente pentru ca cei care sunt în situații de sărăcie să poată să beneficieze de un sprijin real pentru a merge la școală.

Pe de altă parte, noi trebuie să renunțăm la modul de a face școală în liceu. Cel puțin așa cum se face acum, pe un model industrialist în care ne aștepăm ca toți copiii să intre pe o bandă și să iasă cu același profil la finalul clasei a XII-a, să dea același examen de bacalaureat toți, pentru că nu mai trăim într-o asemenea lume. Soluția este schimbarea curriculară, o arhitectură curriculară modernă în care să permită un dialog între școală și elev, între profesor și elev, astfel încât elevul să-și construiască ceea ce vrea să învețe, nu să accepte ceea ce îi se dă, aceeași soluție pentru toată lumea. Să poată participa efectiv la procesul de învățare, astfel încât să simtă că învață ceva, iar învățarea să fie vizibilă pentru el.

Schimbarea arhitecturii curriculare este pentru mine elementul cheie prin care noi putem să reducem acum abandonul școlar. Și să facem o învățare mai interesantă, mai relevantă, să-i facem pe copii să simtă că vin la școală chiar pentru a face ceva ce îi ajută în viață, declară Radu Szekely, expert în educație, pentru Aleph News.

Citește și