- Scrisoare publica semnată de mari personalităţi publice şi profesori: Cât de jos se va coborî nivelul cunoştinţelor pentru ca un examen cu probe comune, nediferenţiate în funcţie de filieră, să poată fi susţinut şi de elevii de liceu teoretic, dar şi de cei de şcoală profesională?
- Semnatatii susțin că proiectul de lege acordă o mare atenţie filierei profesionale.
- Ei consideră că examenul la limba şi literatura română, standardizat în format digital, nu va permite verificarea cunoştinţelor elevilor.
Zeci de cadre didactice din mediul universitar şi din învăţământul preuniversitar alături de personalităţi publice au semnat o scrisoare deschisă către Ministrul Educaţiei cu privire la schimbările din educaţie. Zilele aceste proiectelor de legi ale educaţiei sunt dezbatere publică.
Scrisoare integrală
Domnule Ministru,
Suntem conştienţi de necesitatea unor intervenţii în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, înţelepte, fundamentate, adaptate cerinţelor prezentului şi realităţii specifice. Ca atare, apreciem preocuparea manifestată de a îmbunătăţi, organizaţional şi funcţional, cadrul de desfăşurare a educaţiei.
În acelaşi timp, ne exprimăm, dintru început, rezerva faţă de abordarea eclectică ilustrată cu prisosinţă de fundamentările şi de prevederile proiectelor de lege. Considerăm că împrumutul de idei este benefic atât timp cât acestea sunt cuplate realităţilor societăţii româneşti. Aceste realităţi trebuie cunoscute în amănunt, în aşa fel încât să poată determina valabilitatea şi aplicabilitatea lor, respectiv validarea rezultatelor aşteptate.
În acest context, surprindem modificări substanţiale aduse examenelor naţionale (evaluarea naţională şi bacalaureat) şi ne exprimăm îngrijorarea faţă de caracterul actualizat al evaluării, de natură să ignore problemele primordiale ale învăţământului în favoarea unora periferice, mai degrabă simptomatice. Apreciem că modalitatea propusă (testare standardizată în format digital) reprezintă factor de vulnerabilitate la adresa interesului, aptitudinilor elevilor şi chiar la adresa dimensiunii morale a personalităţii acestora. Totodată, amplifică riscul ca mii de elevi să nu îşi atingă potenţialul pe parcursul anilor de studiu şi determină ratarea viitorului profesional. Acest tip de evaluare are potenţialul de a orienta elevii spre memorizare, ceea ce va afecta inteligenţa, va eroda caracterul şi voinţa elevilor, va împiedica însuşirea cunoştinţelor astfel încât să li se dezvolte capacitatea de a le aplica, va descuraja descoperirea şi exersarea funcţiilor gândirii, libertatea de gândire şi de acţiune, creativitatea şi spontaneitatea.
Considerăm că examenul la limba şi literatura română, standardizat în format digital, nu va permite verificarea cunoştinţelor elevilor. Susţinem o educaţie care acordă atenţie valorilor culturale specifice poporului român, după cum se statuează în principiile care guvernează sistemul educaţional (“principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român”), de aceea semnalăm că este necesar ca limba şi literatura român să beneficieze de un număr suficient de ore în planul-cadru şi de o evaluare adecvată.
Proiectul de lege acordă o mare atenţie filierei profesionale. Totuşi, considerăm că este necesară demarcaţia netă între cele trei filiere (teoretică, vocaţională, profesională) şi, aşa cum sunt prevăzute diferenţe structurale şi organizaţionale (curriculum, programă, plan-cadru etc), trebuie să existe şi diferenţe de evaluare. Altfel, existenţa însăşi a specializării în timpul studiilor liceale va apărea ca inutilă. Totodată, ar apărea consecinţe negative greu de estimat, odată ce am nivela în jos standardele de calitate. România de mâine îşi pune în pericol numeroase domenii-cheie într-o societate, deoarece ar deveni incapabilă să le pregătească specialiştii.
Vă aducem la cunoştinţă, punctual, care sunt principalele (deşi nu singurele) articole din proiectul de lege susceptibile a avea un serios impact negativ:
• Articolul 71. Propunem în schimb o evaluare cu itemi variaţi, astfel încât cunoştinţele să poată fi verificate. Respingem evaluarea standardizată în format digital, deoarece ea încalcă înseşi principiile enunţate în proiectul de lege (art.3): principiul calităţii, relevanţei şi eficienţei.
• Articolul 75, alin. 5. Propunem eliminarea integrală a acestui articol şi păstrarea actualei modalităţi de evaluare la bacalaureat.
• Articolul 70, alin. 3, litera f. Respingem această prevedere, care încalcă principiile din art.3: principiul nediscriminării şi al calităţii. Sunt discriminaţi elevii care vor să performeze la aceste materii, ca şi profesorii ce predau disciplinele respective: deşi au acelaşi statut profesional ca şi ceilalţi, nu au dreptul de a acorda note, ci doar calificative. Se reglementează practic diferenţe între disciplinele şcolare care devin de rang prim şi altele de rang secund.
• Articolul 74 – admiterea la licee şi colegii naţionale. Propunem eliminarea articolelor care stipulează organizarea de admitere separată la colegiile naţionale. Este necesar să existe o modalitate unică de admitere în ciclul liceal, care să asigure echitatea şi nediscriminarea.
• Articolul 62, alin. 6, 7. Proiectul de lege introduce educaţia pentru viaţă ca disciplină obligatorie, împărţită în module, pe întreaga perioadă de şcolarizare. Observăm că unor module foarte utile li se adaugă altele cu caracter politico-ideologic şi este lăsată posibilitatea introducerii altora, prin ordin al ministrului educaţiei. Considerăm că şcoala trebuie să rămână un spaţiu al cunoaşterii şi al însuşirii valorilor morale, departe de arena disputelor politico-ideologice.
• Articolele 213-216. Propunem eliminarea integrală a articolelor, deoarece ele prevăd trecerea palatelor copiilor, cluburilor copiilor şi cluburilor sportive şcolare, din subordinea Ministerului Educaţiei în cea a consiliilor locale. Articolul 215 stipulează că autorităţile locale nu au voie să schimbe destinaţia clădirilor şi terenurilor, “pentru o perioadă de minimum 10 ani de la momentul transferului şi a schimbării regimului juridic al domeniului public”. Astfel se încurajează manifest desfiinţarea lor. Mai observăm (art 215, alin.9) şi că profesorilor din aceste unităţi li se acordă un răstimp de zece ani pentru a se transfera în învăţământul de masă.
• Articolul 27, alin.5. Acest aliniat contravine principiului descentralizării şi al echităţii. Dacă unităţilor de învăţământ din filiera teoretică şi vocaţională li se permite şcolarizarea pe două filiere în aceeaşi unitate (alin.6, 7), în schimb liceele profesionale nu ar mai avea dreptul să acrediteze şi clase de vocaţional sau teoretic, deşi cererea pentru ele există.
De asemenea, domnule Ministru, vă supunem atenţiei câteva întrebări:
- 1. Schimbările propuse se fundamentează pe un studiu de impact, care a cercetat efectele pozitive şi eventuale efecte negative ale noii legi?
- 2. Ce anume a împiedicat corelarea dintre valorile, reperele şi principiile declarate pentru ghidarea reformelor propuse şi proiectele de lege în sine?
- 3. Având în vedere modalitatea de evaluare la examenele naţionale, coroborată cu alte demersuri, precum eliminarea tezelor sau împărţirea anului şcolar în module, cum putem avea certitudinea că cei ce au lucrat la această iniţiativă de reformă au înţeles sensul şi finalităţile educaţiei?
- 4. Care va fi motivaţia de a învăţa a elevilor, în condiţiile intenţiei de uniformizare a testelor, independent de filieră şi profil? Cum va contracara legea riscul slăbirii motivaţiei, a voinţei, ca şi pe acela al menţinerii elevilor sub capacitatea lor naturală de dezvoltare?
- 5. Profilul real va beneficia de întrebări de matematică accesibile şi profilului uman, ca şi filierei profesionale? De ce mai există, spre exemplu, specialitatea matematică-informatică, dacă examenele la specialitate nu mai sunt obligatorii?
- 6. Dacă rezultatul la proba facultativă de matematică-informatică, pentru profilul real, se va concretiza într-un certificat, de ce ar alege un elev această probă? Cu ce îl ajută un asemenea certificat, în condiţiile în care este de aşteptat ca marile universităţi să îşi organizeze propriul examen, bacalaureatul pierzându-şi credibilitatea?
- 7. Care mai este valoarea studiului din cei patru ani de liceu, dacă întrebările din trunchiul comun (română, matematică, ştiinţe, istorie, geografie, ştiinţe socio-umane) trebuie să fie accesibile tuturor filierelor şi profilelor, într-o probă comună de bacalaureat?
- 8. Vor exista platforme online şi cărţi cu teste grilă similare celor destinate obţinerii permisului de conducere?
- 9. Cât de jos se va coborî nivelul cunoştinţelor pentru ca un examen cu probe comune, nediferenţiate în funcţie de filieră, să poată fi susţinut şi de elevii de liceu teoretic, dar şi de cei de şcoală profesională?
- 10. Problema slabei promovări în rândul elevilor de profesională ar putea fi abordată prin prevederi de tipul obţinerii unui certificat/atestat, în loc să nivelăm în jos standardele de calitate?
- 11. Proiectul de lege are numeroase prevederi pentru elevii de profesională, ca şi pentru ”elevii capabili de excelenţă”. Cum putem evita polarizarea învăţământului românesc, având grijă de dezvoltarea plenară a tuturor elevilor, respectându-le individualitatea şi oferindu-le tuturor un cadru stimulativ şi performant?
- 12. Care este legătura preconizată dintre bacalaureat şi învăţământul superior?
Domnule Ministru, înţelegând seriozitatea şi importanţa unui asemenea demers, educaţia fiind o direcţie prioritară a administraţiei prezidenţiale, vă rugăm să vegheaţi la asigurarea calităţii lui, inclusiv prin reanalizarea sa, ca şi prin prelungirea perioadei de dezbatere şi restructurare, până când se vor epuiza implicarea şi consultarea entităţilor din zona de expertiză, în măsură să se exprime cu privire la proiectele propuse, atât pentru învăţământul superior, cât şi pentru cel preuniversitar.
De asemenea, considerăm necesară implicarea şi consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral şi a părinţilor, adică a celor direct interesaţi, în formularea propunerilor de legi ale educaţiei, destinate reformării sistemului educaţional de amploarea intenţionată, care sunt în măsură să îmbogăţească patrimoniul educaţiei româneşti.
Semnatari:
- Brânduşa Armanca – jurnalist
- Adriana Babeţi – scriitor
- Magda Cârneci – istoric al artei
- Andrei Cornea – filosof
- Rodica Culcer – jurnalist
- Daniel Cristea-Enache – critic literar, conf.univ.dr., Universitatea din Bucuresti
- Petre Guran – cercetător, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române
- Grupul pentru Dialog Social
- Emil Ionescu – profesor universitar doctor, Universitatea din Bucureşti
- Gabriel Liiceanu – filosof
- Nicolae Manolescu – critic literar
- Mihai Maci – lector univ. dr, Universitatea din Oradea
- Mircea Miclea – prof.univ.dr., Universitatea “Babeş Bolyai”, Cluj
- Antonio Momoc – decan, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicării, UB
- Andrei Oişteanu – antropolog cultural
- Horea Paştină – pictor
- Mircea Platon – istoric, eseist
- Cristian Preda – decan FSP, Universitatea din Bucureşti
- Alex Ştefănescu – critic literar
- Radu Vancu – scriitor, conf. univ. dr. Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu
- Lazăr Vlăsceanu – sociolog
- Varujan Vosganian – scriitor
- Luigi Bambulea – cercetător ştiinţific, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti
- Aliona Barbălat
- Ramona Bică – medic cardiolog
- Sanda Alina Bălan – lector univ.dr., Universitatea din Piteşti
- Ionuţ Butoi – lector univ. dr, Universitatea din Bucuresti
- Lucia Cifor – prof.univ.dr., Universitatea “Al.Ioan Cuza”, Iaşi
- Alexandrina Cernov – acad., scriitor – Cernăuţi
- Antonia Ciolac: CS dr. Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” Christian Crăciun – critic literar
- Cristina Cojocaru
- Alex Costache – asistent univ.dr, ASE, Bucureşti
- Cristina Chirvasie – regizor de teatru, scriitor
- Ioan Dănilă – conf.univ.dr., Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău
- Eugenia Driscu- profesor, realizator radio, tv – Iaşi
- George Enache – profesor universitar doctor
- Oana Enăchescu – realizator radio
- Mihai Tudor Gavrilă – medic ortoped
- Stefan Găitănaru – prof. univ. dr, Universitatea din Pitesti
- Gheorghiţă Geană – prof. univ. dr., filosof
- Adrian Alui Gheorghe -prof.dr., scriitor
- Ionut Gobej – medic neurochirurg
- Ioana Gobej – medic oftalmolog
- Tudor Guzun – jurnalist, redactor
- Georgiana Heemeryck – medic primar orl
- Veronica Iani – scriitoare
- Graţiana Lăzărescu – scriitoare
- Doina Modola – prof. univ. dr., critic de teatru, teatrolog
- Elena Murariu – pictor restaurator, iconograf
- Emanuela Andreea Ovadiuc
- Cristina Paladian- conf.univ.dr., Cernăuţi
- Ion Pop – prof.univ.dr., critic literar
- Vasile Rauţ
- Constantin Ritivoiu – pictor
- Dr. Amalia Ritivoiu – medic primar endocrinologie
- Adrian G Romila – prof.dr., scriitor
- Camelia Romila
- Simona Sora – scriitoare
- Teodora Stanciu – profesor, realizator emisiuni radio, tv
- Mihai Şleahtiţchi – profesor universitar doctor
- Maria Şleahtiţchi – profesor universitar doctor
- Maria Toacă Andrieş – jurnalist
- Cristina Vasiliu – jurnalist, redactor
- Ciprian Voicila – sociolog
- Delia Voicu – cercetător, Institutul Diplomatic Român
- Felicia Vrânceanu – conf.dr., Universitatea Ştefan cel Mare, Suceava
- Elena Vântu Tărâţeanu- director muzeu “Mihai Eminescu”, Cernăuţi
- Tudor Zbârnea – pictor
Cadre didactice din învăţământul preuniversitar: