• Nokia va expune arhiva sa de design la Universitatea Aalto și online, pentru a celebra impactul său cultural.
• În anii ’90, Nokia a dominat piața telefoanelor mobile cu modele inovative și personalizabile.
• După declinul din 2007, brandul a fost reînnoit în 2016, iar telefoanele sale clasice atrag acum o nouă audiență.

Nokia, cândva lider mondial în industria telefoanelor mobile, va aduce un omagiu epocii sale de glorie prin expunerea arhivei sale de design la Universitatea Aalto din Finlanda, începând din ianuarie 2025. Arhiva, care va fi disponibilă și online, conține o colecție impresionantă de imagini, schițe, materiale de marketing și descrieri ale produselor care au definit o eră. În anii ’90, Nokia era cel mai vândut brand de telefoane din lume, având o cotă de piață globală de 40% și o dominare de 70% pe piața din Marea Britanie. Impactul cultural al acestei mărci va fi acum recunoscut pentru prima dată într-o manieră oficială, subliniind nu doar realizările sale comerciale, ci și influența sa în cultura globală, scrie The Guardian.

Una dintre cele mai cunoscute caracteristici ale telefoanelor Nokia a fost sunetul său unic de apel, un fragment din opera „Gran Vals” de Francisco Tárrega, care a devenit aproape sinonim cu începuturile erei mobile. Potrivit unor estimări, în 2009 acest ton de apel era auzit la nivel mondial de aproximativ 1,8 miliarde de ori pe zi, ceea ce însemna că suna la fiecare 20.000 de secunde. În plus, modelul Nokia 8110, cunoscut sub numele de „banana”, a avut un rol important în filmul din 1999 „The Matrix”, consolidându-și statutul de icon cultural.

Nokia s-a făcut remarcată în anii ’90 nu doar prin telefoanele sale accesibile, ci și prin designul inovator, devenind un pionier al personalizării telefoanelor mobile. Modelul Nokia 3210, lansat în 1999, a fost un adevărat succes în rândul tinerelor generații, oferind posibilitatea de a schimba carcasele colorate și chiar de a imprima numele formațiilor preferate pe telefoane. Nokia a fost, de asemenea, prima companie care a introdus suportul pentru mesaje SMS, iar telefoanele sale au fost perfect adaptate pentru acest tip de comunicare, devenind extrem de populare în rândul tinerilor, care deja învățaseră cum să ocolească costurile mari ale apelurilor prin text.

Arhiva designului Nokia, care include și înregistrări audio cu descrierea procesului creativ al designerilor, aduce o nouă perspectivă asupra companiei. Anna Valtonen, cercetătoarea principală din cadrul acestui proiect și fostă designer la Nokia, își exprimă entuziasmul față de materialele descoperite, considerându-le o adevărată comoară istorică. „În combinație cu materialele vizuale, înregistrările audio oferă o poveste mai umană, arătând ce își doreau designerii să obțină cu fiecare proiect”, explică Valtonen. Această arhivă va permite o mai bună înțelegere a unui moment când tehnologia mobilă era privită ca un progres pozitiv în viața de zi cu zi.

Deși Nokia a atins apogeul în 1999, când profitul operațional al companiei ajungea la 4 miliarde de dolari, compania a început să înregistreze o scădere dramatică a valorii de piață după 2007. A devenit evident că Nokia nu a reușit să adopte rapid noile abordări tehnologice, mai ales față de noile telefoane cu ecran tactil, cum ar fi iPhone-ul, care au revoluționat industria. Din 2007 până în 2013, valoarea de piață a Nokia a scăzut cu aproximativ 90%, iar în 2013, compania a fost preluată de Microsoft. Această schimbare bruscă a marcat sfârșitul unei ere, dar și începutul unei noi etape pentru brand.

Totuși, telefoanele Nokia au fost reintroduse pe piață în 2016 de către HMD Global, o companie finlandeză independentă, formată în mare parte din foști angajați ai Nokia. Modelele clasice au început să atragă din nou atenția tinerilor care vor să se deconecteze de la rețelele sociale și să se întoarcă la un stil de viață mai simplu, fără distragerile constante ale telefoanelor inteligente moderne. Aceste telefoane robuste și cu baterii durabile oferă o alternativă la smartphone-urile moderne, atrăgând atât tineretul care vrea o pauză de la tehnologie, cât și adulții care doresc să-și amintească de vremurile bune.

Anna Valtonen consideră că lucrul cu arhiva Nokia nu este doar o sursă de nostalgie, ci și un motiv de optimism privind viitorul inovației tehnologice. „Există atât de multe schimbări care au loc într-un ritm rapid în domeniul tehnologiei, iar a lua o pauză și a arunca o privire asupra muncii din spatele acestor inovații este cu adevărat fascinant”, spune Valtonen. La rândul său, Mark Mason, un fost designer al Nokia, remarcă importanța acestui moment și speră ca oamenii să își aducă aminte de telefoanele vechi, încă funcționale, și să le redescopere. „Dacă m-ar tăia, aș sângera sânge pur albastru Nokia,” glumește Mason, rememorând anii săi de muncă în cadrul companiei, o perioadă pe care o consideră de neuitat.

Citește și

• Hotelul de gheață de la Bâlea Lac se deschide de Crăciun. Au fost finalizate șase camere de gheață până în prezent
• Un cuplu și-a decorat locuința cu 24.000 de luminițe de Crăciun. Se află pe locul 2 în topul celor mai frumoase case decorate
• Cum a fost fondată gruparea HTS și ce ideologie are