Societatea Sasquatch de la Universitatea Trent din Canada a declanșat o operațiune de căutare a lui Bigfoot

• Societatea Sasquatch de la Universitatea Trent din Peterborough din Canada a declanșat o operațiune de căutare a lui Bigfoot.
• Cunoscut sub numele de Yeti, Sasquatch și Bigfoot, miticul biped înfrățit cu primatele, este căutat de peste 150 de membri ai Societății.
• Sasquatch este denumirea canadiană a vietății, în timp ce Bigfoot este un nume de alint dat de americani, se menționează pe site-urile de „specialitate”.

Societatea Sasquatch de la Universitatea Trent din Peterborough din Canada a declanșat o operațiune de căutare a lui Bigfoot. Criptozoologia este o pseudo-știință, însă oamenii din acest grup sunt extrem de implicați și depun efort constant pentru a-l găsi pe Bigfoot.

„În copilărie, mă uitam la emisiuni precum Finding Bigfoot și a fost întotdeauna un subiect atât de interesant pentru mine”, explică Enter Ryan Willis, fondatorul Societății Sasquatch, potrivit globalnews.ca.

Grupul explorează meticulous regiunea și vorbește cu experți în domeniu, precum Matt Moneymaker și Cliff Barackman de la Finding Bigfoot și Jeff Meldrum, profesor de anatomie și antropologie la Idaho State University.

„Eram un tânăr care locuia în Spokane, Washington, și s-a întâmplat să fie prima difuzare a celebrului film Patterson-Gimlin către public”, și-a adus aminte Meldrum, referindu-se la filmări celebre, filmate în 1967 în California de Nord, care l-au făcut pe Bigfoot o vedetă națională.

Meldrum a dezvăluit că atunci a fost momentul care i-a declanșat interesul și dragostea pentru istoria naturală și pentru mister. În cele din urmă a ales să studieze locomoția bipedă (evoluția mersului pe două picioare). În 1996, a fost chemat la Washington pentru a examina un set de potențiale urme de Sasquatch.

„Nu a fost nicio greșeală, erau fie adevărate, fie un truc foarte intelligent, vorbim de 35 -45 de urme clare în noroi”, a spus expertul.

„A fost o experiență atât de impactantă, încât părul încă mi se ridică pe brațe, deoarece această realizare a stabilit că, Doamne, el există”, a completat bărbatul.

Meldrum a dezvăluit că, în prezent, a reușit să strângă peste 300  exemple de urme posibile din întreaga lume.

„Argumentele pot fi formulate în orice mod, dar pentru mine este dovada amprentei. Sunt convins! Ca om de știință, nu pot spune cu o certitudine de 100% până când nu vom avea un specimen fizic, un specimen de ADN concludent sau ceva cert, dar, pe cât de sigur pot să știu în măsura în care nu avem dovezi concludente, eu sunt convins că există”, a adăugat Meldrum.

Sabrina Marie, un alt membru al Societății, a mărturisit că nu este atât de convinsă că există Bigfoot, însă își păstrează cu mintea deschisă.

„Întotdeauna am fost interesată de criptozoologie și cred că unii dintre oamenii care și-au pus în joc mijloacele de trai pentru a-și relata experiențele sunt unele dintre cele mai convingătoare dovezi”, a punctat Sabrina.

Pe lângă discuțiile cu experții, echipa explorează zona, efectuând un apel sunet ciudat de sasquatch (despre care Willis a spus că este un urlet mare, asemănător lupului, cu un ton diferit) și făcând un gest numit „ciocănirea lemnului”.

Membrul clubului Joel Porter a explicat că folosește o bucată mare de lemn pentru a lovi un copac mai mic într-un mod specific.

„Unii cercetători cred că este o modalitate prin care comunică Bigfoot”, a spus el. „Îmi place să merg pe jos, așa că doar să dau câteva bătăi în lemn sau să fac zgomot pentru Bigfoot, este doar ceva în plus și pentru mine este distractive”, a concluzionat bărbatul.

Liderul grupului a explicat că speră să extindă clubul și au creat o bază de date web pentru alți studenți care vor să li se alăture și chiar pentru publicul larg. Societatea ar putea avea un site funcțional spre finele lunii aprilie. În concluzie, chiar dacă de zeci de ani de zile Bigfoot nu a fost găsit, și rămâne doar o legend, cei de la Societatea Sasquatch declară la unison: „Vrem să-l găsim evident!”.