5 puncte cheie din ultimul interviu al lui Putin, dinaintea alegerilor din Rusia. Ce spune președintele rus despre NATO, posibilitatea unui război nuclear și condițiile pentru pace

• Putin a dat un interviu complex presei ruse cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale.
• Putin a reiterat că Rusia este pregătită de un război nuclear din punct de vedere tehnic și militar.
• Analiștii de război spun că negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina sunt „departe”.
• Alegerile prezidențiale din Rusia au loc în perioada 15-17 martie.

Președintele rus Vladimir Putin a dat un interviu complex presei ruse cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale, în urma cărora președintele rus va obține încă un mandat de 6 ani.

Într-un interviu cu presa pro-Kremlin, Putin și-a expus viziunile asupra relațiilor cu Occidentul, războiului și condițiilor pentru pace. CNBC a analizat 5 puncte cheie din interviul președintelui rus.

1. Rusia e pregătită de un război nuclear

Putin a reiterat că Rusia este pregătită de un război nuclear din punct de vedere tehnic și militar.

„Suntem, bineînțeles, gata de un război nuclear și într-o continuă stare de pregătire”, a spus Putin în interviul cu Rossiya-1 și Ria Novosti.

Cu toate acestea, Putin a punctat că posibilitatea unui război nuclear nu este o perspectivă pentru viitorul apropiat. Cu toate acestea, Putin a spus că Rusia ar fi pregătită să efectueze teste nucleare – dacă SUA ar face acest lucru.

2. Prețul pe care Rusia e gata să-l plătească în Ucraina

Jurnalistul Dmitry Kiselev de la Rossiya-1 l-a întrebat pe Putin ce preț ar fi Rusia dispusă să plătească în „operațiunea militară specială” din Ucraina. Se estimează că, în 2 ani de război, Rusia a plătit prețul  „operațiunii militare speciale” prin cel puțin 315.000 de soldați morți și răniți în Ucraina.

În interviul de marți, publicat pe larg de RIA Novosti, Putin a făcut o recunoaștere voalată a sacrificiilor umane din război, dar a spus că Rusia trebuie să-și protejeze „cetățenii” în Ucraina, în special în cele patru regiuni despre care Rusia a spus că le-a anexat în septembrie 2022.

„Fiecare viață umană e neprețuită, fiecare. Și pierderea unui om drag este o mare suferință pentru o familie, orice familie…dar dacă îi abandonăm pe acești oameni astăzi, atunci mâine pierderile noastre ar putea crește și mai mult, iar copiii noștri nu ar avea niciun viitor, pentru că am deveni nesiguri, am fi o țară de clasa a treia sau a patra, nimeni nu ne va mai lua în seamă, dacă nu ne putem proteja. Și consecințele ar putea fi catastrofale pentru statulitatea rusă”.

3. Condiții pentru negocierile de pace

Putin a reiterat că Rusia e pregătită de negocieri de pace cu Ucraina, însă acestea trebuie să se bazeze pe realitate – adică percepția Rusiei că regiunile anexate din Ucraina sunt acum parte din Federația Rusă. Totodată, Putin vrea garanții de securitate că NATO nu se va extinde prin aderarea Ucrainei.

„Suntem gata de negocieri? Da, suntem”, i-a spus Putin jurnalistului Kiselev, însă a menționat apoi că „Rusia e deschisă la negocieri doar dacă acestea nu se bazează pe „visele și dorințele născute după utilizarea psihedelicelor, ci pe realitățile care s-au născut pe front”.

Analiștii de război spun că negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina sunt departe, în timp ce războiul rămâne într-o fază de „fierbere”, în ciuda declarațiilor Rusiei că ar fi deschisă la negocieri – declarații pe care Rusia le face în timp ce Ucraina are dificultăți pe front, în lipsa personalului și muniției necesare.

„Să negociem acum doar pentru că au rămas fără muniție este ridicol din partea noastră”, a spus Putin.

„Suntem, cu toate acestea, pregătiți de o conversație serioasă, și vrem să rezolvăm toate conflictele, în special acest conflict, prin căi pașnice”.

4. Putin nu are încredere în nimeni

Putin a declarat că, pentru ca Rusia să se așeze la masa negocierilor de pace, Rusiei trebuie să i se acorde „garanții de securitate”, în special în ceea ce privește extinderea NATO prin aderarea Ucrainei. Rusia spune că i s-au dat asigurări că NATO nu se va extinde spre est, în Europa de Est. NATO neagă vehement că un astfel de acord a fost vreodată încheiat.

Putin a deschis din nou subiectul în interviul de marți, spunând că „ni s-au promis toate deja, de multe ori. Ni s-a promis că NATO nu se va extinde spre est, ca mai apoi să îi vedem la granița noastră”.

„Nu vreau să spun asta, dar nu am încredere în nimeni. Avem nevoie de garanții. Garanțiile trebuie precizate, trebuie să fie cele care ni se potrivesc și în care vom crede… Acum probabil că este prematur să vorbim public despre care ar putea fi acestea, dar cu siguranță nu vom cumpăra promisiuni goale.”

La începutul războiului, problema aderării Ucrainei la NATO a fost dezbătută intens. S-a născut atunci ideea de a acorda Ucrainei garanții de securitate, mai degrabă decât un loc viitor în Alianța Militară Occidentală. Pozițiile s-au schimbat de la acele discuții, NATO afirmând că Ucraina s-ar putea alătura blocului în viitor.

5. „Liniile roșii”

În timpul războiului și chiar și înainte de invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, s-a vorbit mult despre „liniile roșii”, de ambele părți. Unele dintre aceste linii roșii s-au schimbat – de exemplu, aliații Ucrainei au spus inițial că nu vor da Kievului tancuri sau rachete cu rază lungă, dar acum o fac.

Cea mai recentă problemă este posibilitatea ca țările NATO să trimită trupe terestre în Ucraina, o posibilitate despre care președintele francez, Emmanuel Macron, a spus că nu trebuie exclusă.

Moscova a reacționat dur la comentariile sale, avertizând că trimiterea trupelor NATO ar duce la un „conflict inevitabil între NATO și Rusia”.

Alte membre NATO au fost rapide în a se distanța de la comentarii, spunând că trimiterea trupelor în Ucraina nu e posibilă.

Citește și

• Iohannis e făcut praf de presa din Germania. Ce spun țările vestice despre candidatura sa la NATO
• China și Rusia ar ataca SUA cu ajutorul Inteligenței Artificiale. Ce spun serviciile secrete americane
• Putin și Macron se luptă pentru Africa. „Liderii africani au bătut la ușa Kremlinului, ei au vrut să colaboreze cu Rusia”