A apărut raportul „Freedom in the world”. Libertatea globală a scăzut, pentru al 20-lea an consecutiv. Cel mai mare declin este întâlnit în SUA, Bulgaria şi Italia. România îşi îmbunătăţeşte poziţia cu un punct

• Libertatea presei, libertatea de exprimare şi dreptul la un proces echitabil au înregistrat cea mai gravă deteriorare în ultimele două decenii, arată noul raport Freedom in the World.
• Potrivit raportului, în 2025, libertatea a înregistrat o scădere la nivel global pentru al 20-lea an consecutiv.
• Dintre ţările clasificate ca „libere”, Statele Unite, Bulgaria şi Italia au înregistrat cele mai mari scăderi ale anului, se arată în raport.
• România, însă, a mai câştigat un punct. De la un scor de 82 de puncte din 100, în raportul pe anul 2024, în 2025 a primit 83 de puncte.

Libertatea presei, libertatea de exprimare şi dreptul la un proces echitabil au înregistrat cea mai gravă deteriorare în ultimele două decenii, arată noul raport Freedom in the World, publicat ieri, care analizează evoluţia anului trecut.

Potrivit raportului, în 2025, libertatea a înregistrat o scădere la nivel global pentru al 20-lea an consecutiv, scrie Monitorul Apărării și Securității.

Freedom in the World 2026, cea mai recentă ediţie a raportului anual al Freedom House privind drepturile politice şi libertăţile civile, a constatat că 54 de ţări au înregistrat o deteriorare a condiţiilor, în timp ce 35 au înregistrat o îmbunătăţire. Pe parcursul anului, o combinaţie de lovituri de stat, represiuni împotriva protestatarilor paşnici şi consolidarea puterii executive a cauzat prejudicii unei game largi de libertăţi fundamentale.

Dintre ţările clasificate ca „libere”, Statele Unite, Bulgaria şi Italia au înregistrat cele mai mari scăderi ale anului, se arată în raport.

 În Statele Unite, agravarea disfuncţionalităţii legislative şi a dominanţei executive, presiunea crescândă asupra dreptului cetăţenilor la libera exprimare, precum şi măsurile luate de noua administraţie pentru a submina garanţiile anticorupţie au contribuit toate la această evoluţie negativă a scorului. Statele Unite au pierdut 3 puncte pe scara de 100 de puncte a raportului, ceea ce duce scăderea lor netă din 2005 la 12 puncte, mai mult decât orice altă ţară clasificată ca „liberă” în aceeaşi perioadă, cu excepţia Nauru şi a Bulgariei.

„Deşi multe drepturi şi libertăţi au fost restrânse în ultimele două decenii, libertatea presei, libertatea de exprimare şi dreptul la un proces echitabil au fost cele mai grav afectate. Loviturile de stat, conflictele armate, atacurile asupra instituţiilor democratice din partea liderilor aleşi şi intensificarea represiunii din partea regimurilor autoritare au constituit principalii factori care au determinat această deteriorare în această perioadă de 20 de ani”, se arată în raport.

„Nouăsprezece ţări parţial libere au coborât la categoria „nelibere”, mărind rândurile autocraţiilor mondiale, care au devenit mai represive pe plan intern şi mai agresive pe plan extern. Guvernele democratice au colaborat de mult timp pentru a contracara răspândirea regimurilor autoritare.

 Însă, în ultimii ani, ţările europene şi-au redus drastic finanţarea destinată ajutorului pentru democraţie în străinătate. Iar în 2025, administraţia SUA a anulat brusc majoritatea programelor de ajutor extern, a început să se retragă din organizaţiile internaţionale şi s-a abţinut de la a condamna alegerile frauduloase – abandonând, de fapt, principiile de lungă durată ale politicii sale externe. Pe măsură ce democraţiile se îndepărtează tot mai mult de rolul lor tradiţional de apărători ai libertăţii, lumea s-ar putea confrunta cu un viitor periculos condus de autocraţi încurajaţi”.

Potrivit experţilor, scorurile Rusiei şi Chinei au rămas neschimbate, la 12, respectiv 9 din 100, însă Moscova şi Beijingul au luat noi măsuri pentru a reprima ceea ce considerau a fi disidenţă. În timp ce Kremlinul îşi continua războiul de agresiune pe scară largă împotriva Ucrainei, ajuns deja la al patrulea an, autorităţile ruse au urmărit penal un număr tot mai mare de persoane din ţară pentru discursurile şi activismul lor împotriva războiului. În ianuarie 2025, două instituţii media au fost desemnate pentru prima dată drept organizaţii teroriste.

Bulgaria a pierdut 3 puncte pe fondul consecinţelor continue ale alegerilor parlamentare din 2024, care au fost marcate de cumpărarea de voturi şi fraudă. La sfârşitul anului 2025, guvernul de coaliţie adus la putere prin acele alegeri a fost forţat să demisioneze în faţa protestelor de masă împotriva corupţiei. În Italia, guvernul naţional a slăbit măsurile anticorupţie chiar în momentul în care au apărut rapoarte privind corupţia în rândul politicienilor regionali.

România, însă, a mai câştigat un punct. De la un scor de 82 de puncte din 100, în raportul pe anul 2024, în 2025 a primit 83 de puncte. „Sistemul politic din România a trecut prin schimbări de putere realizate prin alegeri competitive. Libertăţile civile sunt în general respectate, dar se află sub presiune pe măsură de interesele politice merg împotriva eforturilor instituţionale şi civice privind combaterea sistemică a corupţiei”, scrie în raport, în dreptul României.

Raportul mai arată şi că, în ultimul an, condiţiile pentru libertate s-au schimbat dramatic nu numai în multe ţări, ci şi la nivel global, pe măsură ce un număr tot mai mare de regimuri autoritare s-au aliat pentru a submina grupurile societăţii civile, instituţiile internaţionale şi monitorizarea alegerilor, într-o campanie menită să facă lumea mai sigură pentru autocraţie.