A doua rundă de negocieri SUA-Iran are loc mâine la Roma. Trump își menține amenințările militare dacă acordul nuclear eșuează

• Trump reia negocierile cu Iranul pentru un nou acord nuclear.
• Negocierile sunt dificile, iar Iranul refuză să renunțe la îmbogățirea uraniului.
• Trump amenință cu atacuri militare dacă nu se ajunge la un acord.

Cu promisiunile de campanie privind pacea rapidă în Gaza și Ucraina încă neîndeplinite, președintele SUA, Donald Trump, își îndreaptă acum atenția către o altă provocare majoră și la fel de dificilă: limitarea programului nuclear tot mai ambițios al Iranului, scrie Reuters.

Administrația sa pregătește o a doua rundă de negocieri cu Iranul sâmbătă, la Roma — o întâlnire pe care puțini o considerau posibilă după ani de tensiuni, începând cu primul mandat al lui Trump, când acesta a retras SUA din acordul nuclear din 2015 și a impus o campanie de „presiune maximă” prin sancțiuni severe.

Deși întâlnirea de weekendul trecut din Oman a fost catalogată drept „pozitivă” de ambele părți, negociatorii avertizează că nu sunt așteptate progrese rapide, fiind vorba despre o dispută veche de decenii.

Surse apropiate Casei Albe spun că discuțiile interne despre un posibil cadru de acord nuclear sunt abia la început. Potrivit altor două surse, există posibilitatea ca cele două părți să ajungă mai întâi la un acord intermediar, urmând ca detaliile unui acord complet să fie stabilite ulterior.

Tensiunile regionale sunt amplificate de amenințările repetate ale lui Trump de a bombarda instalațiile nucleare ale Iranului, dacă nu se ajunge la un acord. Astfel, președintele care și-a început mandatul declarând că vrea să fie „făcător de pace” riscă să atragă SUA într-un nou conflict în Orientul Mijlociu.

Trump a declarat joi că nu se grăbește să lovească Iranul și că preferă calea negocierii:
„Dacă există o a doua opțiune, va fi foarte rea pentru Iran”, a spus Trump în timpul unei întâlniri la Casa Albă cu premierul italian Giorgia Meloni. „Cred că Iranul vrea să negocieze. Sper că vor. Ar fi bine pentru ei.”

Negociatorul-șef american este Steve Witkoff, un prieten al lui Trump și investitor imobiliar fără experiență diplomatică, poreclit de unii analiști „emisarul pentru toate problemele.” Acesta are misiunea de a obține un acord cu Iranul, dar și de a pune capăt conflictelor din Gaza și Ucraina.

De cealaltă parte se află ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, un negociator experimentat despre care unii diplomați occidentali se tem că va profita de lipsa de expertiză a lui Witkoff.

„E greu pentru oricine să gestioneze Gaza, Ucraina și Iranul în paralel”, a spus Jonathan Panikoff, fost adjunct al ofițerului național de informații al SUA pentru Orientul Mijlociu. „Dar cu Iranul e cu atât mai complicat din cauza detaliilor tehnice și a contextului geopolitic.”

Totuși, Witkoff are un atu important: accesul direct la Trump. Acest lucru arată Iranului că are de-a face cu o voce apropiată președintelui.

Rămâne însă neclar dacă acest lucru va ajuta cu adevărat la obținerea unui acord.

Declarațiile lui Witkoff din ultimele zile au alimentat incertitudinea privind obiectivul real al lui Trump. Într-un interviu pentru Wall Street Journal, Witkoff a spus că linia roșie este „obținerea armei nucleare”, sugerând că Iranul ar putea păstra un program de îmbogățire, cu verificări stricte. Ulterior, a spus pe X că Iranul trebuie să „elimine” acest program.

În replică, Araqchi a afirmat că „principiul îmbogățirii nu este negociabil.”

Sancțiunile dure par să fi determinat Iranul să revină la masa negocierilor, însă Teheranul rămâne sceptic față de intențiile lui Trump și nu crede în șansele unui acord. De la retragerea SUA din acordul nuclear, Iranul a depășit cu mult limitele impuse privind îmbogățirea uraniului.

Anunțul-surpriză al lui Trump, pe 7 aprilie, privind reluarea negocierilor cu Iranul, a scos la lumină rolul-cheie al lui Witkoff în politica externă americană.

Până acum, bilanțul său este modest: nu a reușit să obțină un acord între Rusia și Ucraina. A ajutat însă, înainte ca Trump să preia mandatul, la obținerea unui armistițiu în Gaza — un acord care între timp s-a prăbușit.

Eventualitatea unei acțiuni militare americane sau israeliene menține tensiunea în Orientul Mijlociu. Israelul, care a slăbit puternic influența Iranului în regiune după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, și-a exprimat clar intenția de a ataca instalațiile nucleare iraniene, dacă va considera că este amenințat.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, surprins de decizia lui Trump de a negocia cu Iranul, cere un acord de dezarmare similar celui din Libia, din 2003 — o cerință pe care Iranul este puțin probabil să o accepte.

Statele din Golf speră ca discuțiile să continue, dar sunt îngrijorate că sunt excluse din proces.

În ciuda obstacolelor, unii analiști cred că un acord nuclear bilateral între SUA și Iran ar putea fi mai realizabil pentru Trump decât pacea în Gaza sau Ucraina.

„Ca parte a unui acord nuclear, SUA pot exercita un anumit control”, spune Laura Blumenfeld, analistă la Școala de Studii Internaționale Avansate a Universității Johns Hopkins. „Ambele părți sunt pregătite și interesate să detensioneze situația nucleară.”