Adrian Sârbu: Poporul bugetar român este într-o continuă expansiune. Nu pare că „s-a terminat cu șmecheria”. Cum îți iei bugetul înapoi?

• Adrian Sârbu: Tripleta de vis a Democrativei a îndatorat poporul nebugetar cu 80 miliarde de euro.
• Adrian Sârbu: Fiecare cetățean plătește la buget pentru a primi ceva înapoi.
• Adrian Sârbu: Numărul bugetarilor crește continuu, de ani de zile.

Bugetul – marea gaură neagră a României. 1,3 milioane de bugetari trăiesc din banii tăi, în frunte cu Democrativa de la Cotroceni.

„În țara lor și cu Democrativa la putere, bugetarii fac ce vor”, afirmă Adrian Sârbu la ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC, redifuzată în această dimineață de la ora 08:00.

„Vedem că bugetul crește, PIB-ul crește și deficitul crește și el. Deci, în ultimii 20 de ani, ei n-au operat, nu au administrat niciun an fără buget.

Deficitul generează datorii curente. Și, ce faci? Te împrumuți – azi, mâine, poimâine. Și uite că ne-am tot împrumutat. Nu noi – ei, în numele nostru. Și ne-am făcut rost de o datorie, numai publică, de 160 de miliarde de euro.

Asta e realitatea bugetului de astăzi. Fiecare buget nou e o oportunitate de a crește numărul de bugetari”.

Buget cu Principii

„Bugetarii sunt mai egali decât tine, pentru că s-au născut și trăiesc din buget. Partidele și-au asigurat monopolul.

Bugetul din ultimii 20 de ani are o permanență, și anume respectarea principiului Tokyo = dă-mi banii că ți-i toc io”.

Mai avem și alte principii pe care le-am învățat din derularea acestui buget. Dacă ne uităm la bugetul de anul trecut, vedem legea relativității bugetului, care spune așa: „Veniturile nu vor fi atinse, iar costurile vor fi sigur depășite, inclusiv deficitul”.

În România, după ’89, bugetul era scris de două persoane care știau să-l scrie: Gherghina și Pescaru, care au venit cu acest principiu: „Bugetul se scrie, nu se citește. Nimeni nu-l înțelege. Oricum Parlamentul îl votează”.

Mai e „principiul ghinionul vostru, norocul nostru”, care spune că „orice nenorocire e o oportunitate de a crește costurile. Bugetarii au nevoi nelimitate”. Avem vreo 1000 de instituții cu șefi, șoferi, asistente, secretare, project manageri – ăsta e poporul bugetar român.

Costurile bugetarilor din România sunt de vreo 200 de miliarde de lei, adică vreo 50 de miliarde de euro.

Un principiu care se aplică bugetarilor e „nu riști, dar câștigi”. Iar principiul principiilor – „La bugete noi, tot noi”.

Scumpii noștri bugetari

„Neriscând, bugetarii câștigă, dar câștigă de la noi.

În Germania, costul cu bugetarii / PIB e 2,7%. Olanda, o țară care are numărul nostru de locuitori și care produce de 10 ori mai multe flori și legume decât România, are 3,3% din PIB cheltuială cu bugetarii.

Cehia – 2,6% din PIB. Numai la România este 8,3%.

Expansiunea poporului bugetar român este continuă. Nu e limitată, nu s-a dat vreun decret, vreo lege. Doar domnul Ciolacu ne-a zis că „s-a terminat cu șmecheria”.

„O să fie bine. Dacă n-o să fie bine, n-o să fie rău” e paradoxul lui Ciolacu”.

Prioritățile României

„Spectatorii noștri, care știu și înțeleg, au votat la sondajul lansat de noi că acești 800.000 de bugetari sunt un cost în plus.

Banii pe care-i avem la buget trebuie să sprijine un sector sau altul, care este în economia reală, privată.

Acești 800.000 de bugetari trebuie să iasă, gradual, din buget, iar bugetul nostru, în primul rând, să nu mai fie pe deficit. Noi trebuie să urmărim obiectivele principale ale României: obiectivul Apărării și al Educației.

Diferența dintre școala de acum și cea de pe vremea lui Ion Creangă este că, pe atunci, copiii mergeau la școală fericiți. Astăzi copiii merg la școală nefericiți, se întorc nefericiți și trăiesc nefericiți. Cei mai nefericiți români sunt copiii noștri. Profesorii le iau telefonul, fără să știe să-l folosească.

Învățarea generează oameni învățați, ceea ce nouă ne lipsește în poporul bugetar. Ne place sau nu, ăsta e paradoxul: cu cât mai bugetar, cu atât mai impostor, mai incompetent”.

Cum îți iei bugetul înapoi?

„Antreprenorii românii au învățat de la străinii investitori în România și generează acest PIB uriaș.

Cu cât crește PIB-ul, cu atât crește deficitul, și nu vedem unde se duc banii. Apărare n-avem, Educație n-avem, Infrastructură n-avem.

Costurile a 800.000 de bugetari care ar pleca din buget în economia reală, creând o forță adaugată economiei reale, care suferă de lipsă de oameni, ar genera instantaneu, fără alte ajustări, un beneficiu de 120 de miliarde la buget, s-ar duce și deficitul, iar România s-ar așeza pe o altă bază”.

Cum reducem numărul bugetarilor?

„În cazul bugetarilor, veniturile sunt din taxe și impozite de la cei care fac venituri reale din economie.

Avem 167.000 de români în firme lucrative. Din 1,3 milioane de bugetari, 167.000 pot pleca lejer și pot veni în economia reală. Este primul pas. Următorii 200.000 trebuie să plece din Sănătate, 300.000 din Educație, 180.000 din Administrația locală, 54.000 din Administrația centrală. Ajung la vreo 900.000 bugetari scoși. 100.000 se pot duce la Apărare.

România poate să trăiască extraordinar de bine dacă își propune să își asigure rapid atingerea a două priorități : Apărarea și Educația pentru toți românii și să fie administrată de oameni competenți, votați electronic, votați direct.

Bugetul e o pușculiță comună a unui popor și are un singur scop: să finanțeze acele costuri pe care fiecare dintre noi nu le poate face”.

Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

Ești de acord ca personalul bugetar să fie limitat la 500.000 din 1.300.000 câți sunt în prezent?

DA – 89%;
NU – 11%

Ai fost de acord că:

– resursele financiare rezultate din reducerea numărului bugetarilor trebuie realocate, iar bugetele Educației și Apărării să crească cu câte 10% din PIB;
– funcțiile guvernamentale trebuie reconcepute, limitate, digitalizate, executate și de sectorul privat, în așa fel încât să-ți servească rapid și la costurile cele mai mici nevoile și interesele legitime;
– în instituțiile publice, trebuie introduse prin lege criteriile de guvernanță și practicile de angajare, de selectare a resursei umane și a bunei administrări din companiile private și corporații.

Citește și

• Adrian Sârbu: România are nevoie de o altă structură statală, care să-ți folosească banii mai eficient și să genereze creștere economică
• Adrian Sârbu: România este țara din Europa în care sectorul privat, antreprenorial, are impactul cel mai mic asupra deciziilor guvernamentale. Este un abuz!
• Adrian Sârbu: Problema României e că votantul s-a înstrăinat de putere. Democrația înseamnă că tu, eu și toți din țară avem puterea