- Investițiile în infrastructură, construcțiile sunt calea cea mai ușoară de crescut PIB-ul, sunt PIB instantaneu deoarece în România încă există foarte mult loc de construit.
- Guvernul trebuie să redea circuitului comercial miile de clădiri pe care le deține prin RAAPPS, iar bani obținuți să fie puși într-un fond suveran, după modelul norvegian.
- Avem resurse minerale, agricultură,care, odată așezate într-un lanț de creere și multiplicare a valorii, ne duc la creștere. Noi nu trebuie să reinventăm roata, afirmă Adrian Sârbu.
Nemo: Îți repet întrebarea, de la care așteptăm răspunsul tău. Ești de acord să votezi doar acele partide/guverne care își asumă răspunderea pentru o creștere economică de 5%/an ceea ce ar duce la dublarea PIB-ului României în 15 ani? Hai să vedem ce ați votat. Ia uitați-vă,
Advertisment
Hofi: 81% vor.
Adrian Sârbu: Ia uite aici vor,
Recomandări
Nemo: Vor să dubleze PIB-ul României în 15 ani
Adrian Sârbu: Iară dau dureri de cap dlui Ciolacu. Și dlui Ciucă. Noi ca să ajungem la dublarea PIB-ului trebuie să întreprindem vreo șapte acțiuni, care, spun eu, o să ne coste vreo 500 de miliarde euro în următorii 15 ani. Aoleu, o grămadă de bani. Dar deloc. Nu mi se pare mult asta. 500 de miliarde investiți în următorii 15 ani, și s-ar putea să fie mai puțin sau mai mult, și noi avem de investit în industria de învățare. Tot spun educație, educație. Domne, industria de învățare. Păi eu nu pot să cresc PIB-ul cu proști.
După aia, domnule, nu e PIB mai ușor de făcut decât în construcții, că vorbeai de China. Păi, China, în 2008, când a intrat America în criza cea mai mare după 1929, a ținut economia mondială sus, investind enorm în infrastructură, chiar dacă parte n-a avut nevoie, și a construit. La noi, la România, am vorbit să construim orașe, am vorbit că reconstruim orașe. Tu știi că noi, față de Elveția asta de care vorbesc eu, avem mai puțin de o treime necesarul de locuințe per om, metri pătrați?
La noi sunt vreo nu știu, 15 pe om, și la ăștia-s vreo 45 pe metri pătrați de locuință. Mai vorbim de birouri? Mai vorbim de tot ce înseamnă infrastructură, de ospitalitate, hoteluri, restaurante. E loc gârlă să construiești. Tu știi că apropo de PIB, îți dau o soluție mâine pentru domnul Ciolacu. Ai auzit de RAAPPS, o altă gaură neagră. RAAPPS deține clădiri de birouri, clădiri rezidențiale care n-ar trebui să fie în proprietatea statului deloc. Ar trebui vândute, mâine, cu tot cu RAAPPS și toți șmenarii de-acolo de sute de ani.
Hofi: Hai că la vândut suntem buni.
Adrian Sârbu: Nu, nu, nu. Atenție, vândute. Deci sunt două opțiuni. Dau RAPPS-ul. Hofi, Casa Poporului nu trebuie să fie Parlamentul României pentru tot felul de cetățeni care și-au găsit destinul vieții și pensie specială. Nu, trebuie să fie un spațiu. Cea mai mare răzbunare față de comunisti și față de nea Nicu e să facem fie un spațiu de educație mare, uriaș, european, mondial, fie un spațiu de entertainment. Noi ținem… nici nu mai vreau să folosesc cuvinte românești pentru acești cetățeni. Dar folosesc un singur cuvânt cetățeni. Mare parte sunt țărani, nu sunt cetățeni, dar așa au rămas. Ei se plimbă prin niște încăperi uriașe de marmură, birouri uriașe degeaba, costuri uriașe. Ca și Casa Poporului. Guvernul ăsta ține ocupate milioane de metri pătrați de birouri, care ar trebui redate circuitului commercial, cum ți-am spus, când facem reducerea, și banii ăia puși într-un fond.
Hofi, nu la prăduială. Într-un fond. Norvegia are fond suveran de 1.200.000.000.000 din petrol, pentru că ei petrolul și l-au explorat, l-au vândut. Nu ce-am făcut noi cu gazul și cu petrolul, și cu OMV-ul și cu alte șmenuri odioase. Dar ți-am spus, nu mă întorc către ce a fost, vedem ce putem face.
Deci o sursă de creștere a PIB-ului imediat e tot ceea ce numim construcții. Tot ce înseamnă construcții e PIB instantaneu, PIB instantaneu. Ce vorbesc eu 5% ?
Hofi: Bun, vom construi, asta e concluzia.
Adrian Sârbu: După aia, ai o țară de resurse, domnule, avem o țară bogată, am învățat la școală. Acuma începem să descoperim că avem gaz. Ce facem cu gazul? Îl ardem. Bă, da, să facem petrochimie, nu știm? Bă, da, să facem… în continuare. ținem fabricile alea, foste ale lui Ion M. Nicolae, care le-a luat cum le-a luat, nu mai spunem. Le-am falimentat. Bă, nu vrea nimeni să le vândă o dată, să mai vină alții să facă îngrășăminte. Importăm îngrășământ din Ucraina, importăm îngrășământ de nu știu unde. Nu vrea nimeni în țara asta să facem fabrici de medicamente. Aaa, să vină străini, că ne-au luat deja fabricile. Să mai vină 10 străini să mai facă 10 fabrici de medicamente, să facem substanțe generice, că le importăm din China și din India. De ce? Avem gaz. Simplu, facem medicamente.
Ce mai avem? Spuneam că avem agricultură, Hofi. Deci avem resurse, care, odată așezate într-un lanț de creere și multiplicare a valorii, ne duc la creștere. Băi, dar noi nu trebuie să reinventăm roata. Noi nu trebuie să facem cipuri, că până ajungem noi să facem cipuri, s-au gândit unii acum 50 de ani, în Taiwan, să facă. Venit din America și cea mai mare firmă. Nici americanii n-au făcut. Dar avem ce face, avem loc, avem piață, avem piață gârlă pe produse alimentare.
După aia vorbeai de IT. Tărâm nesfârșit de servicii de IT. Câți IT-ști avem în România? 200.000. Mâine să facem 400.000. Cum adică? Băgăm bani în educație și facem școli de IT și școli de AI, nu mai facem religie la școală la clasa întâi. Nu, facem Ai, îi învățăm codare, nu că o să facă ei codare, da, cică îi învățăm să facă cu AI-ul. Nu mai vorbim de servicii financiare unde suntem la pământ. Și la ce am ajuns? Că românii spun așa, domnule, dă bani de la buget la educație, dă bani de la buget la apărare, câte 10%. Noi vorbim, ei n-aud.
Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:
Ești de acord să votezi doar acele partide/ guverne care își asumă răspunderea pentru o creștere economică de 5% pe an, ceea ce ar duce la dublarea PIB-ului României în termeni reali în 15 ani?
Ai fost de acord:
– cu implementarea votului electronic la toate alegerile din România, care să îți dea posibilitatea să îți exprimi punctul de vedere rapid, în orice decizie politică majoră;
– cu o creștere economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor și alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privați și către proiecte românești;
– să îi alegi direct pe cei care ocupă principalele funcții în stat și în administrație;
– ca pentru accederea în orice funcție publică, fiecare candidat să se înscrie cu un proiect-contract, în baza căruia să fie evaluat anual, de către cei care l-au votat;
– că administrația publică trebuie digitalizată, eficientizată, în așa fel încât să îți servească rapid nevoile legitime la costurile cele mai mici;
– ca în administrație să fie propuși și votați manageri cu performanță din companiile private și din corporații, și nu din activul partidelor;
– ca personalul bugetar să fie limitat la 500.000 din 1.300.000 câți sunt în prezent;
Citește și Adrian Sârbu: Cine împarte, parte-și face. Partidele, democrativa-monopol la putere accesează discreționar resursele publice. Frustrarea românilor este că plătesc taxe la buget și nu primesc nimic înapoiAdrian Sârbu: Spectatorii noştri, românii, nu mai vor ca partidele să primească zeci de milioane de euro din buget. „Gata! Finanţaţi-vă singuri că aveţi destui bani şi membri!”Adrian Sârbu: 5 milioane de contributori nu pot ține în spate 1.300.000 de bugetari mai bine plătiți ca ei, nucleul de vot al partidelor. Sectorul public din România, odată digitalizat, poate funcționa eficient cu 500.000 de angajați