- Alegerile prezidențiale și parlamentare îl opun pe președintele în exercițiu, Aleksandar Vucic și Partidul său Progresist unei opoziții care se angajează să lupte împotriva corupției și să îmbunătățească protecția mediului.
- Vucic candidează pentru un al doilea mandat de cinci ani cu o promisiune de pace și stabilitate, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, care a pus Serbia sub presiunile Occidentului pentu a alege între legăturile sale tradiționale cu Moscova și aspirațiile de a adera la UE.
- Deși Serbia a sprijinit două rezoluții ale ONU, care condamnă invazia Rusiei în Ucraina, a refuzat să impună sancțiuni împotriva Moscovei.
Sârbii vor vota, duminică, în cadrul alegerilor prezidențiale și parlamentare care îl opun pe președintele în exercițiu, Aleksandar Vucic și Partidul său Progresist (SNS), unei opoziții care se angajează să lupte împotriva corupției și să îmbunătățească protecția mediului, scrie Reuters, citat de Mediafax.
Vucic candidează pentru un al doilea mandat de cinci ani cu o promisiune de pace și stabilitate, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, care a pus Serbia sub presiunea Occidentului pentru a alege între legăturile sale tradiționale cu Moscova și aspirațiile de a adera la Uniunea Europeană.
Votul pentru cei aproximativ 6,5 milioane de alegători din Serbia se deschide la ora 05:00 GMT și se închide la ora 18:00 GMT.
Sondajele arată că Vucic, un conservator, poate să câștige în primul tur, în fața lui Zdravko Ponos, un general de armată în retragere, care este candidatul coaliției proeuropene și centriste Alianța pentru Victorie.
Un sondaj al institutului de sondare Faktor Plus, publicat miercuri în cotidianul „Blic”, îl dădea câștigător pe SNS cu 53,6% din voturi. Alianța pentru Victorie s-a clasat pe locul al doilea, cu 13,7%, iar partenerul de coaliție al lui Vucic, socialiștii, pe locul al treilea, cu 10,2%. O grupare a ecologiștilor ar obține 4,7% din voturi, peste pragul de 3% necesar pentru a obține locuri în parlament, arată sondajul.
Opoziția a boicotat, în mare parte, alegerile parlamentare de anul trecut, permițând SNS și aliații săi să obțină 188 de locuri în parlamentul de 250 de locuri.
Invazia Rusiei din 24 februarie în Ucraina a avut un mare impact asupra campaniilor electorale din Serbia, care încă își revine după războaiele din Balcani și izolarea din anii 1990.
Serbia este aproape în întregime dependentă de gazul rusesc, în timp ce armata sa menține legături cu armata rusă.
De asemenea, Kremlinul sprijină opoziția Belgradului față de independența Kosovo, fosta provincie sudică a Serbiei, cu populație predominant albaneză.
Deși Serbia a sprijinit două rezoluții ale ONU, care condamnă invazia Rusiei în Ucraina, a refuzat să impună sancțiuni împotriva Moscovei.