Alexandru Coita: „Zelenski și ucrainenii vor presa pentru a obține mai multe garanții de securitate, mai multe armamente”

• Zelenski a ridicat simbolic drapelul pentru Ucraina în NATO, un steag adus din Bahmut.
• Acest drapel de luptă din Bahmut înseamnă că lituanienii nu vor mai fi nevoiți să lupte niciodată împotriva rușilor, a spus Zelenski.
• Erdogan dorește să deschidă o nouă eră de colaborare cu SUA și să se întâlnească mai des cu Biden.

Declarația finală a summitului de la Vilnius subliniază importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru NATO. Țara noastră va obține consolidarea flancului estic. Liderii de stat și guvern din cele 31 de state membre ale Alianței Nord Atlantice, au adoptat ieri cele mai cuprinzătoare planuri de apărare regională de la sfârșitul Războiului Rece. Iar NATO va invita Ucraina să intre în Alianță, când condițiile vor fi
îndeplinite.

„În primul rând, trebuie marcată o veste foarte bună pentru Alianță, în general, și pentru flancul nordic, în particular, anume că după foarte multe negocieri, Recep Erdogan a fost de acord să primească Suedia în NATO, ceea ce arată o reorientare interesantă a turcilor, cei care au jucat ca pe un fel de cal troian al Rusiei în alianță. A doua chestiune o constituie decizia de aderare sau nu a Ucrainei la NATO. Toată lumea știe că Ucraina nu poate adera atâta timp cât este în război deschis cu Rusia pentru că asta ar antrena, automat, clauza articolului 5 din Tratatul Alianței, ceea ce ar însemna ca toate statele, inclusiv România, ar deveni beligerante în acest conflict, adică ar fi în conflict cu Rusia. Cu toate acestea, ucrainenii încearcă să obțină un calendar, o promisiune. Dacă să spunem, războiul se termină anul viitor, în șase luni, un an sau doi, vor adera la alianță”, a spus Alexandru Coita, analist de politică externă, la Aleph News.

Analistul de politică externă consideră că pentru România, flancul estic și Marea Neagră devin centre cheie pentru alianță, ceea ce pentru noi, ca stat de frontieră al NATO, este un lucru pozitiv.

„Ce avem pe masă acum este faptul că aderarea în doi pași, tehnic și apoi decizie politică, a fost restrânsă la un singur pas, adică, se spune în declarație, că atunci când toată lumea de la masă va fi de acord la nivel politic, e de ajuns un vot și Ucraina va deveni membră a alianței, ceea ce înainte nu era cazul sau era o procedură mai complicată. Cu siguranță, Zelenski și ucrainenii vor presa pentru a obține mai multe garanții de securitate, mai multe armamente, mai mulți bani, mai multe angajamente din partea Uniunii”, a mai declarat Alexandru Coita, analist de politică externă, la Aleph News.

Citește și:

• SUA își explică refuzul de a oferi Ucrainei un calendar de aderare. Ce motive au găsit americanii
• UE vrea să ia fața Big Tech în drumul către Metaverse. Planul anunțat de Margrethe Vestager
• Radu Carp, despre aderarea Ucrainei la NATO: Nu trebuie să cădem în capcana garanțiilor care nu pot fi respectate