Alexandru Nazare, Ministrul Finanţelor: Datoria peste 60% din PIB nu înseamnă criză, ci acumularea deficitelor din anii anteriori; urmează controlul cheltuielilor şi disciplină bugetară

• Depăşirea pragului de 60% din PIB la datoria publică a României reflectă acumularea deficitelor bugetare din ultimii ani şi nu reprezintă o criză economică în sine, spune Nazare.
• Datele publicate recent de Ministerul Finanţelor arată că datoria administraţiei publice a depăşit pragul de 60% din PIB.
• Potrivit lui Nazare, nivelul actual al datoriei este rezultatul unor deficite ridicate în anii precedenţi, culminând cu 2024.

Depăşirea pragului de 60% din PIB la datoria publică a României reflectă acumularea deficitelor bugetare din ultimii ani şi nu reprezintă o criză economică în sine, spune ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook, în contextul publicării datelor oficiale privind evoluţia datoriei administraţiei publice.

„S-a discutat despre faptul că datoria publică a României a depăşit 60% din PIB. Ce înseamnă acest lucru, concret? Nu înseamnă o criză – înseamnă că, ani la rând, statul a cheltuit mai mult decât a încasat, iar diferenţa s-a finanţat prin împrumuturi. Iar aceste împrumuturi se adună”, a scris ministrul Finanţelor, citat de Ziarul Financiar.

Potrivit lui Nazare, nivelul actual al datoriei este rezultatul unor deficite ridicate în anii precedenţi, culminând cu 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB, în condiţiile unei creşteri economice de doar 0,9%. „Datoria nu creşte peste noapte şi nu apare dintr-o singură decizie. Nivelul de azi reflectă acumularea unor deficite foarte mari în anii anteriori (…) alături de ani consecutivi de politici fiscale expansioniste, creşteri permanente de cheltuieli, amânând corecţii necesare de teama consecinţelor electorale”, a subliniat ministrul.

Ministrul Finanţelor susţine că obiectivul actualului guvern a fost oprirea acestei dinamici şi evitarea unei retrogradări a ratingului de ţară. „În vara anului trecut, riscul retrogradării la ‘junk’ era real. O astfel de retrogradare ar fi însemnat dobânzi mai mari, costuri mai ridicate pentru stat şi presiune suplimentară asupra economiei. Evitarea acelui scenariu a fost esenţială”, a spus el, adăugând că România a încheiat anul cu ratingul reconfirmat şi cu plăţi la zi.

Alexandru Nazare subliniază că deficitul bugetar a fost redus în 2025 şi că ajustarea fiscală trebuie continuată. „Depăşirea pragului de 60% este efectul acumulărilor din trecut, nu rezultatul unei decizii punctuale din ultimele luni. Important este ce facem în continuare: controlul cheltuielilor curente, menţinerea disciplinei bugetare şi consolidarea creşterii economice”.

Datele publicate recent de Ministerul Finanţelor arată că datoria administraţiei publice a depăşit pragul de 60% din PIB, una dintre limitele de referinţă stabilite prin regulile fiscale ale Uniunii Europene, alături de deficitul bugetar de maximum 3% din PIB. România se află deja în procedură de deficit excesiv, iar consolidarea fiscală rămâne una dintre principalele provocări pentru perioada următoare.

Ministrul Finanţelor a subliniat că stabilitatea şi predictibilitatea politicilor economice sunt esenţiale pentru menţinerea ratingului de investiţii şi pentru încrederea investitorilor.

„Toate agenţiile de rating au subliniat în mod repetat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt esenţiale pentru menţinerea calificativului de investiţii al României. Instabilitatea şi mesajele alarmiste pot avea efecte directe asupra costurilor de finanţare şi asupra încrederii investitorilor”, concluzionează Alexandru Nazare.