Ali Khamenei avertizează că „Iranul nu va ceda”. Cum ar putea interveni Statele Unite în conflictul din Orientul Mijlociu

• Trump acuză Iranul că în câteva săptămâni ar fi obținut arme nucleare.
• WSJ: Trump a aprobat planurile de atac, urmează să dea ordinul.
• Bloomberg: Armata SUA va ataca în weekend facilitățile nucleare ale Iranului.
• Opțiunile SUA: să atace Iranul sau să dea Israelului bombele anti-bunker GBU-57.
• Ali Khamenei, liderul suprem: Iranul nu va capitula.
• Macron a cerut de urgență negocieri pentru încetarea focului.
• Putin: acordul cu Iranul nu cuprinde o clauză pentru cooperare în apărare.
• Steve Witkoff este în contact cu ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi.

Israelul și Iranul au continuat bombardamentele în timp ce Donald Trump analizează opțiunile militare ale Statelor Unite, dar unele surse de la Casa Albă susțin că planurile de intervenție militară au fost aprobate, rămânând doar ca președintele să dea ordinul de atac.

Marea provocare rămân uzinele iraniene subterane de îmbogățire a uraniului de la Natanz și Fordow, a doua fiind îngropată la 90 de metri în munte, în apropierea orașului Qom.

Care sunt noutățile?

Iran a început să folosească rachete mult mai puternice. De exemplu, se crede că a folosit din nou racheta Sejil, care este o rachetă cu combustibil solid. Dacă ne gândim doar la faptul că are o încărcătură explozivă de 1,5–1,8 tone și, la intrarea în atmosferă, înainte de a atinge obiectivul, are o viteză de peste 12.000 km/h, ne dăm seama că aceste rachete, așa-numite hipersonice, fiindcă prind o viteză mai mare de 5 ori decât viteza sunetului, sunt greu de interceptat, și am văzut acest lucru. Am văzut că, conform presei din Israel, sunt mai mulți răniți, printre care unii în stare gravă. Câteva zeci de răniți ușor. A fost lovit un spital, a fost lovită o școală, mai multe centre rezidențiale, a fost lovită inclusiv bursa din Tel Aviv.

Israelul acționează constant cu aviația, cu bombe de aviație mult mai mici. Anunță înainte evacuarea anumitor cartiere înainte să lovească și distruge în special zone care au legătură cu regimul de la Teheran. De exemplu, ieri o mare lovitură a fost împotriva clădirii Ministerului de Interne. Dar principalele ținte sunt cele două instalații nucleare unde se îmbogățește uraniul, precum și alte facilități nucleare, dar și instalațiile armate, în special lansatoarele de rachete, depozitele de rachete, marile comandamente.

De partea cealaltă, Iranul nu are, ori nu are informații, ori rachetele nu sunt foarte precise, dar acestea sunt lansate direct împotriva orașelor. De asta a și venit ieri un anunț de la Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, armata religioasă aflată în subordinea directă a ayatollahului Ali Khamenei, care este liderul suprem al Iranului, în care le-a cerut populației Israelului să părăsească Israelul, deoarece este un teritoriu ocupat și orice obiectiv israelian, nu contează că este civil sau militar, este o țintă pentru armata iraniană. Cumva, conflictul merge către un război total, în acest moment, când se așteaptă o decizie de la Casa Albă.

Ce opțiuni au Statele Unite vizavi de acest conflict?

Acum, fără a intra în detalii militare, președintelui Trump i s-au prezentat planurile de atac. OSCE Journal a raportat, citând surse apropiate de Casa Albă și Pentagon, că Trump ar fi aprobat planurile de atac.

Urmează doar să dea ordinul, dar nu se știe exact când va acționa armata americană. Ca procedură, armata americană a fost obligată să-i prezinte președintelui Trump mai multe scenarii. În primul rând, scenariul cel mai plauzibil, în care este relevat cursul de acțiune cel mai probabil, dar, bineînțeles, au fost prezentate și scenariile cele mai rele, în care sunt descrise atacurile Iranului, care ar putea avea loc asupra unităților militare, bazelor militare din Orientul Mijlociu. O altă publicație, Bloomberg, spune că armata s-ar putea îndrepta în weekend asupra facilităților nucleare ale Iranului.

Statele Unite au două opțiuni. Să lase Israelul să continue, eventual chiar să-l ajute cu o bombă cu focos penetrant. E vorba de GBU-57, de aproape 14 tone. Iar Israelul să găsească o posibilitate tehnică să o lanseze dintr-o aeronavă proprie, Hercules C-130, care poate transporta până la 19 tone. Sau, varianta a doua, Statele Unite, folosind bombardierele strategice B-2, să lanseze aceste bombe asupra celor două instalații nucleare de la Natanz și Fordow. Aceasta este lângă orașul Qom. Qom este un loc religios în șiiți.

Nu se știe exact ce este acolo. Uraniul până la ce nivel este îmbogățit. Este pus în anumite dispozitive militare? Nu este pus? Ar putea avea loc o explozie, nu ar putea avea loc? Sunt foarte multe necunoscute vis-a-vis de această facilitate ultra-secretă a Iranului.

Cum ar putea influența intervenția SUA în conflict situația de securitate regională?

Este clar că, în momentul în care Statele Unite intră în conflict, vorbim de o escaladare. Cel puțin pe termen scurt, Iranul va încerca să atace baze militare, în special baze militare din Irak.

A mai făcut-o și în primul mandat al președintelui Trump. În Irak sunt destul de multe miliții. Se vorbește de Hezbollah-ul irakian, cum mai este numit, controlat de Iran, înarmat de Iran, finanțat de Iran. Aceștia ar putea ataca ambasada, cum s-a întâmplat și în primul mandat al președintelui Trump, și ar putea forța Statele Unite să treacă de la distrugerea facilităților nucleare la o campanie aeriană mult mai masivă împotriva instalațiilor militare iraniene.

De asemenea, Iranul, și s-a vorbit foarte mult, ar putea bloca traficul prin strâmtoarea Ormuz. Acolo trece un sfert din petrolul mondial și 20% din gaze. Ar provoca o criză a combustibilului care ar afecta foarte mult, nu doar Orientul Mijlociu, ci și Europa. Parte din țările Europei se bazează pe petrol, iar creșterea prețului la combustibil, bineînțeles, ar afecta toată populația lumii.