Ambasada Rusiei în România respinge acuzațiile MAE privind implicarea Rusiei în sabotajul de la Carfil Brașov: „Fără temei. Cinism politic şi ipocrizie”
- Ministrul de Externe, Dan Neculaescu, l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București în legătură cu sabotajul din 14 septembrie 2026, de la Carfil Brașov.
- SRI consideră că incidentul face parte dintr-o campanie mai amplă de sabotaj atribuită Rusiei, care ar viza mai multe state europene.
- MAE a condamnat și atacurile rusești asupra navelor comerciale din Marea Neagră, invocând încălcarea dreptului internațional și a libertății de navigație.
- Ancheta continuă în cooperare cu DIICOT, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și parteneri europeni și transatlantici, pentru identificarea și contracararea amenințărilor.
Ambasada Rusiei în România susţine, după ce ambasadorul Vladimir Lipaev a fost convocat astăzi la sediul MAE în legătură cu actul de sabotaj din incinta platformei industriale Carfil din Braşov, că România nu a prezentat niciun fel de dovezi, acuzaţiile la adresa Rusiei fiind „fără temei”.
„Diplomatul rus a respins categoric insinuările calomnioase pe această temă, subliniind că Federaţia Rusă nu a planificat, nu a coordonat şi nu a desfăşurat niciodată acte de sabotaj pe teritoriul României, la fel ca şi pe teritoriul altor state străine”, arată Ambasada.
De asemenea, oficialii ruşi din România s-au referit la „tentativele de a pune pe seama Rusiei responsabilitatea pentru incidentele care implică nave maritime în Marea Neagră”, pe care ambasadorul rus le-a calificat „drept manifestări de cinism politic şi ipocrizie”.
Mesajul Ambasadei Rusiei vine după ce Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, l-a convocat pe Ambasadorul Federației Ruse la București în legătură cu sabotajul din 14 septembrie 2026, de la Brașov.
Potrivit mesajului publicat de Dan Neculăescu, MAE consideră că dovezile demonstrează responsabilitatea Rusiei pentru acest atac hibrid, după ce SRI a expus existența unei rețele de sabotaj coordonate de la Moscova.
„Dovezile demonstrează responsabilitatea Rusiei pentru acest atac hibrid inacceptabil”, a transmis Neculăescu. Acesta a condamnat, totodată, atacurile sistematice ale Rusiei asupra navelor comerciale din Marea Neagră, pe care le-a descris drept „o escaladare deliberată, contrară dreptului internațional și libertății de navigație, cu potențiale consecințe globale”.
MFA Romania summoned the Russian Ambassador today to convey a firm protest over the September 14th sabotage in Brașov. Evidence proves Russia’s responsibility for this unacceptable hybrid attack. We also condemned Russia’s systematic strikes on commercial vessels in the Black Sea, a deliberate escalation violating international law and freedom of navigation, with global consequences.
— Dan Neculaescu (@DanNeculaescu) October 27, 2026
SRI: Rusia, în spatele sabotajului de la Carfil Brașov
Serviciul Român de Informații a anunțat ieri că, în cooperare cu parteneri interni și externi, a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în incendiul izbucnit la 14 septembrie 2026, în incinta platformei industriale Carfil din Brașov, în apropierea societății CARFIL SA, filială a companiei naționale ROMARM.
Investigațiile au indicat implicarea mai multor cetățeni din state ex-sovietice, rezidenți în țări ale Uniunii Europene. În acest caz, procedurile judiciare sunt în desfășurare atât în România, cât și în colaborare cu autoritățile mai multor state europene.
Potrivit SRI, activitatea rețelei nu se limita la teritoriul României. Coordonatorii aflați în Federația Rusă ar fi atribuit membrilor acesteia mai multe ținte din regiune, inclusiv unități de producție a armamentului, de stat și private, precum și alte obiective de interes militar și industrial.
SRI încadrează cazul de la Brașov într-o campanie mai amplă de operațiuni de sabotaj atribuite Rusiei pe teritoriul european. Investigațiile desfășurate în cursul acestui an au scos la iveală și alte tentative care au vizat obiective din România, inclusiv facilități militare internaționale sau utilizate pentru instruirea forțelor armate ucrainene.
Potrivit SRI, aceste operațiuni urmăresc intimidarea statelor vizate, afectarea capacităților lor de apărare și slăbirea contribuției acestora la securitatea europeană și regională.
SRI avertizează că persoanele vizate pentru recrutare sunt abordate frecvent pe rețelele sociale, prin oferte de bani pentru sarcini aparent inofensive, precum observarea sau fotografierea unor obiective. Ulterior, solicitările pot escalada către acte de distrugere, incendieri sau chiar asasinate, iar refuzul poate fi urmat de presiuni și șantaj.
Rețelele ar exploata vulnerabilitățile financiare, dependențele sau antecedentele infracționale ale persoanelor recrutate. Pentru a-și ascunde identitatea și deplasările, membrii acestora pot utiliza servicii de transport și cazare, mijloace de plată înregistrate pe numele altor persoane, cartele telefonice din state terțe și aplicații de mesagerie criptată.
SRI subliniază însă că asemenea indicii trebuie analizate împreună și în context, deoarece niciunul, luat separat, nu demonstrează implicarea unei persoane în activități de sabotaj.
Ancheta continuă, cu implicarea mai multor instituții
Verificările privind operațiunile de sabotaj identificate pe teritoriul României continuă, SRI colaborând cu DIICOT, Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Generală de Informații a Apărării, și Ministerul Afacerilor Interne.
Instituția cooperează, de asemenea, cu parteneri naționali, europeni și transatlantici pentru identificarea și contracararea amenințărilor, protejarea obiectivelor vizate și informarea publicului asupra metodelor folosite de rețelele de sabotaj.