Americanii votează pe 3 noiembrie la alegerile midterms, decisive pentru viitorul SUA. Ce reprezintă acest scrutin și cum va influența rezultatul agenda lui Trump în ultimii doi ani de mandat

• Americanii votează pe 3 noiembrie în alegerile midterm, un scrutin care va decide cine controlează Congresul SUA și cât de mult își va putea pune Donald Trump în aplicare agenda în ultimii doi ani de mandat.
• Toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților și 35 din cele 100 de locuri ale Senatului sunt puse în joc, alături de numeroase funcții la nivel statal, inclusiv cea de guvernator în California, Florida, Georgia și Michigan.
• Războiul cu Iranul a devenit o temă electorală majoră, după ce perturbarea aprovizionării cu energie din Orientul Mijlociu a contribuit la creșterea prețului benzinei de la aproximativ 2,30 la peste 4 dolari pe galon.
• Alegerile midterm sunt și un prim indicator pentru cursa prezidențială din 2028. Deși Trump nu poate candida pentru un al treilea mandat, rezultatul scrutinului va influența dezbaterea despre viitorii candidați ai republicanilor și democraților și va arăta cum evaluează americanii direcția țării sub actuala administrație.

Americanii se pregătesc să voteze marți, 3 noiembrie, în alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial (midterms), un scrutin care ar putea schimba echilibrul de putere din Statele Unite și influența decisiv ultimii doi ani ai președinției lui Donald Trump.

Miza principală este controlul Congresului, unde republicanii dețin în prezent majoritatea atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat, însă avantajul lor este fragil.

Ce sunt alegerile midterms și ce votează americanii?

Alegerile midterm au loc o dată la doi ani, la jumătatea mandatului de patru ani al președintelui Statelor Unite.

Deși Donald Trump nu candidează la aceste alegeri, rezultatul scrutinului va reprezenta un indicator important al încrederii populației în Administrația sa și va determina cât de ușor își va putea pune în aplicare agenda politică.

Americanii vor alege toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților, care au mandate de doi ani, precum și 35 dintre cei 100 de membri ai Senatului, unde mandatele sunt de șase ani.

În paralel, vor avea loc numeroase alegeri la nivel local și statal, inclusiv pentru funcțiile de guvernator în state precum California, Florida, Georgia și Michigan.

Lupta pentru controlul Congresului

În prezent, republicanii dețin 218 de locuri în Camera Reprezentanților, exact numărul necesar pentru a controla camera, la care se adaugă un independent care votează alături de ei. Majoritatea este, astfel, extrem de vulnerabilă.

Potrivit analizelor electorale citate de BBC, aproximativ 18 circumscripții sunt considerate cu adevărat competitive, dintre care 14 sunt reprezentate în prezent de republicani și patru de democrați.

Totuși, democrații au șanse să recâștige Camera chiar și fără să câștige toate aceste confruntări, dacă obțin suficiente mandate din circumscripțiile în care sunt considerați favoriți.

Istoric, partidul președintelui pierde, de regulă, locuri în Camera Reprezentanților la alegerile midterm. Din 1934 până în prezent, partidul aflat la Casa Albă a pierdut, în medie, 27 de mandate la acest tip de scrutin și a reușit să câștige locuri suplimentare în doar trei dintre cele 23 de alegeri analizate.

În Senat, republicanii pornesc de pe o poziție ceva mai solidă, cu 53 de mandate, față de 45 ale democraților și doi independenți care votează împreună cu aceștia. Pentru a prelua controlul camerei superioare, democrații trebuie să ajungă la 51 de mandate, deoarece vicepreședintele republican poate departaja un eventual rezultat de 50 la 50.

Șapte curse pentru Senat sunt considerate extrem de competitive. Printre statele urmărite se numără Iowa, New Hampshire, Alaska, Ohio și Texas, unde democrații speră să obțină victorii inclusiv în state câștigate de Trump cu diferențe importante în 2024.

Economia, imigrația și războiul cu Iranul, principalele teme ale campaniei

Costul vieții este una dintre cele mai importante preocupări ale alegătorilor americani. Prețurile la combustibil, alimente, locuințe și servicii medicale au devenit teme centrale în campanie, iar Administrația Trump este criticată pentru că nu a reușit să își respecte pe deplin promisiunea de a face viața mai accesibilă pentru populație.

Războiul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, în februarie, a contribuit la creșterea prețurilor la energie și a alimentat nemulțumirile alegătorilor. Potrivit BBC, prețul benzinei a crescut de la aproximativ 2,30 dolari pe galon la peste 4 dolari în urma perturbării aprovizionării cu energie din Orientul Mijlociu.

Un sondaj realizat în august arăta că 63% dintre respondenți dezaprobau modul în care Trump a gestionat conflictul.

Inflația, costurile asigurărilor medicale și accesul la sistemul de sănătate sunt, de asemenea, teme importante pentru electorat, în special pentru alegătorii democrați.

Imigrația rămâne un alt subiect major. Republicanii susțin că Trump și-a îndeplinit una dintre principalele promisiuni electorale din 2024 prin consolidarea securității la frontieră și intensificarea măsurilor împotriva imigrației ilegale. Democrații contestă însă unele dintre metodele Administrației și critică impactul politicilor sale asupra comunităților de imigranți.

În plus, reglementarea Inteligenței Artificiale a devenit o temă tot mai prezentă în dezbaterea politică. Reprezentanți ai ambelor partide susțin necesitatea unor reguli pentru dezvoltarea acestei tehnologii, în timp ce Trump s-a opus adoptării unor legi care să limiteze industria.

Popularitatea scăzută a lui Trump, un avantaj pentru democrați

Unul dintre principalele motive pentru care democrații speră să recâștige Congresul este scăderea popularității președintelui.

Potrivit datelor Silver Bulletin citate de BBC, Trump a început al doilea mandat cu o rată de aprobare de puțin peste 50%, însă aceasta a coborât la aproximativ 37% la începutul lunii octombrie. În același timp, 61% dintre americanii chestionați dezaprobau activitatea sa.

Istoria electorală arată că partidul președintelui este adesea sancționat la alegerile midterm, iar democrații speră să transforme nemulțumirile legate de economie, război și politicile administrației într-un avantaj electoral.

Totuși, rezultatul nu este sigur. Republicanii beneficiază de un avantaj financiar important: la jumătatea lunii octombrie, Comitetul Național Republican și organizațiile aliate aveau aproximativ 320 de milioane de dolari disponibili, comparativ cu puțin sub 230 de milioane de dolari în tabăra democrată. La această sumă se adaugă peste 160 de milioane de dolari deținute de MAGA Inc., principala organizație de finanțare a mișcării politice asociate lui Trump.

Potrivit firmei de cercetare AdImpact, în septembrie au fost difuzate reclame politice în valoare de peste un miliard de dolari, republicanii cheltuind cu aproximativ 200 de milioane de dolari mai mult decât democrații.

Ce se întâmplă dacă democrații câștigă?

O victorie democrată în cel puțin una dintre cele două camere ale Congresului ar limita semnificativ capacitatea lui Donald Trump de a-și promova agenda legislativă.

Dacă preiau controlul Camerei Reprezentanților sau al Senatului, democrații ar putea bloca sau modifica inițiativele legislative ale Administrației și ar avea posibilitatea să organizeze investigații parlamentare asupra unor aspecte ale Președinției Trump. Printre subiectele care ar putea intra în atenția comisiilor se numără acuzațiile de corupție, proiectul noii săli de bal de la Casa Albă și metodele folosite de agenția pentru imigrație și control vamal, ICE.

În interiorul Partidului Democrat există inclusiv discuții despre posibilitatea declanșării unei proceduri de impeachment împotriva președintelui, care ar reprezenta un proces politic în Congres, nu unul penal.

În schimb, dacă republicanii își păstrează majoritatea în ambele camere, Trump va putea continua să promoveze mai ușor proiectele și prioritățile Administrației sale în ultimii doi ani de mandat.

Alegerile din 2026, primul test important înaintea cursei prezidențiale din 2028

Deși Trump nu se află pe buletinul de vot, președintele a îndemnat republicanii să trateze scrutinul ca pe un vot de susținere a activității sale. Rezultatul va fi interpretat drept un semnal privind direcția în care americanii consideră că se îndreaptă țara.

Alegerile vor avea și o miză politică pe termen lung.

Cum Trump nu poate candida pentru un al treilea mandat prezidențial, după scrutinul din noiembrie este de așteptat să înceapă tot mai intens discuțiile despre viitorul candidat republican pentru Casa Albă în 2028, dar și despre persoana care va reprezenta Partidul Democrat.

Cu toate acestea, Trump a dat de înțeles de mai multe că și-ar dori să candideze și în 2028 pentru un al treilea mandat de Președinte al SUA, deși Constituția nu o permite. Trump a recunoscut, totuși, că există o barieră constituțională majoră.

„Mi-ar plăcea să candidez, dar legea este foarte puternică”, a spus Trump.

Presa americană a vehiculat mai multe scenarii prin care Trump ar putea forța o nouă candidatură, sfidând Constituția, însă Trump nu a confirmat niciunul dintre aceste scenarii. Unul dintre scenariile vehiculate ar presupune ca Donald Trump să candideze pentru funcția de vicepreședinte, alături de un candidat la președinție. Dacă echipa lor ar câștiga alegerile, iar președintele ales ar demisiona ulterior, Trump ar putea prelua funcția de președinte al Statelor Unite.

Prin urmare, alegerile midterms din 2026 nu reprezintă doar o confruntare pentru controlul Congresului, ci și un referendum politic asupra celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, cu posibile consecințe asupra întregii strategii politice americane pentru următorii ani.

Trump ar putea relua atacurile în Iran după alegeri

Totodată, Trump analizează posibilitatea reluării bombardamentelor asupra Iranului după alegerile midterms, în timp ce Premierul israelian Benjamin Netanyahu face presiuni pentru continuarea operațiunilor militare împotriva Iranului.

Donald Trump a făcut referire la posibile ținte iraniene, printre care complexul nuclear Pickaxe Mountain și insula Kharg, un punct strategic pentru sectorul petrolier iranian.

Potrivit informațiilor publicate de Axios și ABC News, Statele Unite și Israelul au pregătit deja scenarii pentru noi atacuri asupra Iranului.

În același timp, Trump a transmis că Statele Unite vor să obțină rezultatul dorit în relația cu Iranul „fie printr-un acord, fie prin continuarea presiunii militare”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, însă, susține reluarea atacurilor, considerând că Iranul nu trebuie să aibă posibilitatea de a-și reface capacitățile militare și nucleare.