ANALIZĂ: Care este relaţia dintre talibani şi Isis şi de ce este importantă în contextul actual

• Facțiunile militante islamiste se luptă între ele pentru controlul Afganistanului din 2015, relatează The Independent, care a prezentat o analiză a relaţiei dintre cele două grupări.

Cine sunt cele două grupuri?

Atât talibanii, cât și Isis sunt grupări extremiste islamiste sunnite care caută să formeze state autoritare în baza legii Sharia stricte și care sunt pregătite să recurgă la violență pentru a-și atinge scopul.

Cu toate acestea, cele două forțe sunt de fapt inamici, care s-au luptat aprig din 2015, când Isis a format Provincia Stat Islamic-Khorasan (ISKP) în Afganistan, într-un moment în care căuta pentru prima dată să își extindă influența geografică dincolo de Irak și Siria.

Talibanii au devenit cunoscuți pentru prima dată în 1994, în timpul războiului civil afgan, rândurile sale fiind compuse în mare parte din studenți – de la care grupul își trage numele în limba pashto -, mulți dintre aceștia fiind luptători ai rezistenței mujahedinilor care au luptat împotriva ocupației Uniunii Sovietice în anii 1980.

Mișcare islamistă fundamentalistă Deobandi, originară din zonele Pashtun din estul și sudul Afganistanului și din nordul Pakistanului, talibanii au fost conduși de mollahul Mohammed Omar și au cucerit mai întâi provincia Herat și apoi întreaga țară până în septembrie 1996, răsturnând regimul lui Burhanuddin Rabbani, înființând Emiratul Islamic al Afganistanului și transformând Kandaharul în capitală.

Regimul său tiranic, marcat de masacrarea opozanților, de refuzul furnizării de alimente de către ONU cetățenilor înfometați și de opresiunea femeilor, a fost curmat brusc de forțele coaliției conduse de SUA în decembrie 2001, ca represalii la atacul terorist devastator al-Qaeda al lui Osama Bin Laden asupra World Trade Center din New York, care a ucis 2.996 de persoane și a provocat 25.000 de răniți.

De atunci, luptătorii talibani s-au regrupat sub forma unei insurgențe și au continuat să lupte pentru a recuceri Afganistanul de la forțele americane de menținere a păcii.

Între timp, Isis a fost înființată de jihadistul iordanian Abu Musab al-Zarqawi în 1999, înainte de a deveni o figură proeminentă la nivel mondial atunci când a alungat forțele irakiene din orașe cheie din vestul țării în 2014 – după ce s-a autoproclamat un califat mondial – și a cucerit ulterior zone întinse din estul Siriei, înainte de a capitula în cele din urmă la Mosul și Raqqa în 2017, la intervenția forțelor internaționale.

Aceasta a înființat ISKP în provincia Nangarhar din estul Afganistanului în ianuarie 2015, recrutând în mod activ dezertori din rândul talibanilor, în special pe cei care erau nemulțumiți de lipsa de succes a propriilor lideri pe câmpul de luptă.

Cum au interacţionat cele două facţiuni?

Formarea ISKP l-a determinat pe liderul talibanilor, mollahul Akhtar Mohammad Mansour, să scrie o scrisoare omologului său din Isis, Abu Bakr al-Baghdadi, în care îi cerea să renunțe la campania de recrutare a disidenților și susținea că orice război pentru cauza lor comună din Afganistan ar trebui să se desfășoare sub conducerea talibanilor.

Luptele au izbucnit în mod justificat între cele două tabere în iunie 2015 și între două facțiuni separate ale talibanilor din provincia Zabul, în noiembrie, pentru a decide dacă să se alăture sau nu Isis.

Alte bătălii au izbucnit în aprilie 2017, când ISKP a capturat trei traficanți de droguri care vindeau opiu pentru a strânge fonduri pentru talibani în provincia Jowzjan din nordul Afganistanului și, din nou, în mai 2017, când 22 de militanți au fost uciși în confruntările dintre cele două părți de-a lungul frontierei iraniene.

Talibanii au lansat o ofensivă pentru a alunga Isis din Jowzjan în vara anului următor, la care s-a alăturat și Mișcarea Islamică din Uzbekistan, în timp ce până la 7.000 de persoane au fost strămutate din casele lor.

Conflictul din luna iulie a acelui an s-a încheiat cu o înfrângere semnificativă pentru ISKP, care a suferit noi eșecuri în cadrul unor încăierări în anul următor, înainte de a fi eradicată aproape în întregime de SUA și de armata afgană la sfârșitul anului 2019, deși Consiliul pentru Relații Externe estimează că există încă 2.200 de membri ai ISKP încă activi în Afganistan.

În februarie 2020, administrația Donald Trump a semnat la Doha, în Qatar, un acord de pace controversat cu talibanii, în urma căruia grupul din urmă s-a angajat să îi țină pe ceilalți extremiști islamiști, inclusiv Isis, departe de țară.

Ce importanţă are în acest moment?

Afganistanul se află din nou într-o stare de neliniște după ce talibanii au recucerit duminică capitala Kabul, declarând din nou țara un emirat islamic, după ce președintele Ashraf Ghani a abandonat palatul prezidențial și a fugit în Tadjikistan.

Operațiunea a urmat rapid retragerii trupelor americane din țară luna trecută, la ordinul președintelui american Joe Biden, la aproape 20 de ani după ce armata americană a alungat aceeași facțiune din Kabul la începutul războiului împotriva terorismului condus de George W. Bush ca răspuns la 11 septembrie 2001.

Biden și-a exprimat hotărârea de a nu încredința responsabilitatea pentru menținerea ordinii în Afganistan unui al cincilea comandant-șef după încheierea mandatului său la Casa Albă și a avut încredere în armata afgană, în care SUA au investit aproape 1 miliard de dolari în două decenii, pentru a-i ține la distanță pe talibani.

„Adevărul este că am văzut că această forță a fost incapabilă să apere țara… și acest lucru s-a întâmplat mai repede decât am anticipat”, a declarat duminică secretarul de stat american Anthony Blinken.

În mijlocul scenelor haotice din Kabul, în timp ce oamenii fugeau spre aeroporturi, a apărut o imagine alarmantă a 5.000 de prizonieri evadați care au ieșit liberi din închisoarea Pul-e-Charki de la baza aeriană Bagram, ocupată până de curând de americani, printre ei aflându-se presupuși luptători ai Isis și al-Qaeda.

În cadrul emisiunii All Things Considered de la NPR de săptămâna trecută, fostul secretar american al apărării Leon Panetta a făcut o evaluare directă a dezastrului care se desfășoară: „Talibanii sunt teroriști și vor sprijini teroriștii. Dacă vor prelua controlul asupra Afganistanului, nu am nicio îndoială că vor oferi un refugiu sigur pentru al-Qaeda, pentru Isis și pentru terorism în general. Iar acest lucru constituie, sincer, o amenințare la adresa securității naționale a Statelor Unite.”