• Albania are cea mai performantă economie din Europa de Sud-Est, arată o analiză a platformei de afaceri SeeNews
  • România nu îşi va putea redresa total nivelul PIB-ului în 2021
  • Piaţa forţei de muncă din România este una dintre cele mai bine poziţionate în toată regiunea Europei de Sud-Est

Dacă te întrebi cine e campioana redresării economice în criză, în rândul statelor din Sud-Estul Europei, vei avea parte de o surpriză: Albania. O spune o analiză a platformei de afaceri SeeNews. Potrivit prognozelor, doar şapte din cele 11 state analizate în raport vor putea readuce, anul viitor, nivelurile PIB-ului la cele din 2019. Însă România nu va fi capabilă să-şi redreseze total nivelul PIB-ului în 2021, îţi arată analiza.

Dar România are un punct forte, potrivit raportului: piaţa forţei de muncă care este şi una dintre cele mai bine poziţionate în toată regiunea Europei de Sud-Est. Asta pentru că, înaintea crizei, rata şomajului era extrem de scăzută. În luna ianuarie, de exemplu, erau circa 4,9 milioane de angajaţi în economie, la un şomaj de sub 4%. În mai, rata şomajului a ajuns la 5,2%, cel mai mare nivel din 2017.

”Datele arată că ţările din regiunea Europei de Sud-Est (ESE) prezintă mai multe avantaje în faţa crizei economice viitoare. În primul rând, majoritatea ţărilor aveau un nivel scăzut al datoriei publice în momentul anunţării stării de urgenţă. Acest lucru a dat guvernelor locale posibilitatea de a pune în aplicare măsuri economice cuprinzătoare pentru a sprijini întreprinderile şi persoanele fizice, fără a pune prea multă presiune asupra datoriilor suverane”, arată analiza.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Raportul acoperă Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Serbia şi Slovenia.

Analiza se bazează pe 11 indicatori cheie: măsuri de oprire a evoluţiei, măsuri economice, recuperare a PIB-ului, risc de expunere la datorii, producţie industrială, ratinguri de credit, risc sectorial, stimulare a valorii adăugate brute, piaţa muncii, risc fiscal şi risc la export.