• Tinerii români preferă proteste pașnice, în locul confruntărilor militare.
• Familia rămâne principalul motiv pentru a apăra țara, nu conducătorii.
• Horațiu: Tinerii din Generația Z nu susțin ideea de a lupta în conflicte.
• Încrederea în politicieni este aproape inexistentă pentru mulți tineri români.
• Contextul geopolitic actual influențează viziunea tinerilor despre înarmare.

Tu cum ai apăra România în fața războiului? Într-un context geopolitic tensionat și o Europă aflată în cursa înarmării, mulți tineri din România sunt reticenți la ideea de a se înrola sau de a participa într-un conflict militar.

Generația Z preferă soluțiile pașnice și activismul, în detrimentul războiului. Mai mult, majoritatea declară că nu sunt dispuși să lupte în numele unor politicieni pe care nu îi respectă.

Ar lupta Gen Z pentru România?

Horațiu Simion, masterand în istoria relațiilor internaționale la Sorbona: „Cred că, din păcate, răspunsul ar fi nuanțat, dar negativ mai degrabă, din două motive.

Primul motiv fiind faptul că generația noastră, generația celor născuți după 2000, au fost prima generație care nu au trecut printr-o educație militară și patriotică necesară. Armata obligatorie în România a fost scoasă din lege în 2007. Iar de atunci, tineretul generației noastre a fost total ruptă de toate domeniile militare, securitare și de o educație patriotică sau geopolitică și intelectuală în domeniu pe măsură.

Iar al doilea motiv fiind faptul că noi suntem o generație care am crescut foarte mult în lux, am trăit pe pielea noastră în modul cel mai direct și cel mai, aș spune, agresiv, în evoluția tehnologică și revoluția mentalităților care a avut loc în ultimii ani. Suntem o generație crescută în idealuri mult mai pacifiste și care avem în interiorul nostru o comoditate mult mai mare decât generațiile dinaintea noastră, chiar și decât generația părinților noștri. Iar această lipsă de educație și această, aș spune, comoditate care s-a instalat în mentalul colectiv al generației noastre ne face să nu fim foarte deschiși spre a lupta într-un conflict direct pentru România.

Și mai trebuie să luăm în calcul și aspectul ultimelor evenimente politice care s-au întâmplat recent în România în chestiunea alegerilor care, indiferent pentru cei care sunt de stânga sau de dreapta, au avut un impact negativ, au catalogat și mai negativ clasa politică. Și, desigur, ajungem la ideea de bază, nu am vrea să luptăm pentru o clasă politică coruptă care manipulează, care anulează alegeri și alte lucruri de genul acesta”.

Citește și

• Coaliția se ceartă pe pierderea alegerilor prezidențiale din România. Ce șanse mai are Crin Antonescu
• Festivalul Filmului Francez își începe spectacolul în 12 orașe din România: Ce ți-a pregătit a 29-a ediție
• 70% dintre copiii români consumă alimente nesănătoase. Camelia Olteanu, expert în nutriție: „Stilul de viață contează pentru starea de bine: somnul, alimentația și activitatea fizică”