Armata României are mai mulți civili decât militari care să intre în tranșee. Ce trebuie să facă noul ministru al Apărării ca să facem față unui război cu Rusia, preconizat de NATO pentru 2030

• Armata Română are mai mulţi civili decât militari care intră în tranşee
• Armata Română are 15.000 de civili și doar 9.600 de militari care intră în tranșee
• Viitorul ministru al Apărării trebuie să restructureze aparatul administrativ
• Viitorul ministru al Apărării trebuie să crească numărul unităţilor de luptă
• În MapN sunt structuri administrative paralele, dar și unele care au crescut exagerat numărul de funcții
• Fostul ministrul Moșteanu dorea creșterea numărului de militari la 120.000
• Armata Română are 11 spitale, cinci licee militare și doar opt brigăzi de manevră
• România are mai multe instituții militare de învățământ superior decât SUA

Multe țări din NATO, precum Statele Unite și Regatul Unit au început să-și restructureze aparatul administrativ al armatelor, pentru a pune accent pe unitățile luptătoare, în condițiile în care amenințările s-au schimbat, de la cele teroriste la cele ale unor conflicte cu inamici egali, precum Rusia sau China. Nu același lucru se întâmplă la noi, unde Armata Română are mai mulţi civili decât militari care intră în tranşee. Din cele 90.000 de funcţii ale MApN, 15.000 sunt de civili, iar din cei 75.000 de militari, doar 9.600 ar intra în tranșee să lupte.

Cum s-a ajuns în această situație?

Trebuie să înțelegem că România, după ce a renunțat la serviciu militar obligatoriu, și-a redus de 4 ori structura operativă – de la 4 armate, care însemna 8 divizii, la doar 2.

România s-a concentrat foarte mult pe misiuni de menținere a păcii și știm că peste 50.000 de militari au fost rotiți în Irak și Afganistan, dar și în Balcanii de Vest și în Africa. 

Numai că acum, asistăm la un război territorial. România, cu doar 2 divizii, care înseamnă un corp de armată, nu poate apăra teritoriul României. De exemplu, pe direcția Pokrovsk – despre care se vorbește foarte mult în Ucraina – ucrainenii rezistă cu un corp de armată, adică cu 2 divizii. Deci cât toată armata României. Noi am putea să intrăm doar acolo, pe direcția Pokrovsk. În rest, nu știm cum am face față.

Deci este clar că e nevoie de mai mulți militari. A spus fostul ministru al Apărării, Tîlvăr, că avem nevoie de 90.000 de militari. Următorul după el, tot fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, a spus că avem nevoie de 120.000 de militari. Deci de la 70.000 la 120.000 înseamnă 50.000 de militari în plus, adică 5 divizii ar trebui. Dar niciunul nu a făcut nimic. În Strategia Națională de Apărare a României este trecută doar completarea locurilor libere din statele de organizare. 

Să vedem dacă în Strategia Militară pe care o face Ministerul Apărării Națională, sau în Carta Albă a Apărării, dacă se va trece acest lucru.

Dar este clar pentru toată lumea că în acest moment România nu are destui militari să se apere. În schimb are o structură administrativă destul de stufoasă, are foarte mulți angajați civili. 

Deci dacă nu sunt bani – și probabil că nici la anul nu vor fi bani pentru cheltuieli de personal, ba chiar vedem că vor fi reduceri de 10% – atunci Ministerul Apărării Naționale trebuie să facă economie ca să crească numărul de militari. Fiindcă altfel nu se poate. Dacă înființezi o altă divizie, înseamnă 10.000 de militari, înseamnă cazări, înseamnă salarii, înseamnă echipamente militare, deci înseamnă miliarde de euro. Deci trebuie să renunți la ceva. Deci noul ministru al Apărării trebuie să facă o restructurare serioasă în cadrul Ministerului.

Ce ar trebui să facă noul ministru al Apărării?

Trebuie să facă mai multe. În primul rând, ar trebui să aducă mai mulți bani, ar trebui să vină cu un program de cum ar trebui să arate Armata României. De exemplu, am văzut că inclusiv în Strategia Națională de Apărare a țării, ne place să ne comparăm cu Polonia, să spunem că România este „a doua putere militară pe Fancul Estic“ – noi și Polonia, dar să nu uităm totuși că Polonia își dublează numărul de militari la 300.000. Are acest plan, are deja forțe teritoriale.

Ungurii și-au înființat forțele teritoriale, în România nici măcar nu este o idee despre așa ceva. 

Ucraina vrea să aibă un milion de militari când sună goarna, România, o țară cu o populație la jumătate, ar trebui să aibă cel puțin 500.000 de militari când sună goarna. 

În acest moment, doar cu opt brigăzi de manevră, este foarte puțin.

Fiecare brigadă de manevră are trei batalioane de infanterie, plus ce mai primesc întăriri, de sub 10.000 de militari, care să intră în tranșee, să lupte.

Este extraordinar de puțin pentru războiul teritorial pe care îl vedem. Deci, este clar că trebuie să se întâmple ceva în România. Se fac 4 ani de când avem un război teritorial la granița noastră, toată lumea vorbește despre război, inclusiv Președintele Nicușor Dan a spus ieri că „chiar dacă războiul din Ucraina se termină, amenințarea nu va dispărea”. În urmă cu două zile, Secretarul general al NATO spunea că trebuie să ne pregătim pentru că o să vină un război în 2030, dar nimeni nu face nimic.

Mergem pe aceeași linie înainte și avem un zid. Mergem să dăm cu capul în acel zid. 

Tocmai din această cauză trebuie schimbat ceva din temelii, dacă vrem să fim pregătiți de război și să avem o armată pregătită de război. Acesta este rolul armatei, să fie pregătită de război. 

Armata României, de exemplu, are 5 licee militare. Nici în Statele Unite nu vezi nici măcar un liceu militar. Fostul ministru al Apărării Ionuț Moșteanu se lăuda că Armata are 11 spitale, se lăuda că Armata asigură asistență de sănătate la 200.000 de români. Dar nu acesta este rolul. Armata României nu are bani să asigure și asistență de sănătate, și asistență socială, să facă și învățământ, să facă și apărare. Nu poate. Trebuie din aceste funcții să aleagă pe cea principală, și anume să se concentreze pe apărare.

Ministerul Apărării Naționale cheltuie sute de milioane de euro cu Institutul Cantacuzino, la pandemie trebuia să facă vaccin, dar n-a făcut nimic. Dacă Ministerul Apărării nu se concentrează pe apărare, nu vom fi pregătiți să ne apărăm. Asta este concluzia clară. Și nu trebuie să vină un ministru să ne spună că are nevoie de încă 50.000 de militari, că e de ajuns să ne uităm ce se întâmplă în Ucraina și apoi să ne uităm la noi. Vedem diferențele imediat. 

Putin i-a numit porci pe liderii europeni. Cum să percepem aceste declarații la adresa securității României?

Da, i-a făcut „porcușori”. În acest moment Armata lui Putin nu poate să își îndeplinească obiectivele strategice. În acest moment mai are două obiective – și anume să nu adere Ucraina la NATO și să ia Donbas-ul, dar și să păstreze zona terestră care face legătura între Donbass și nordul Crimeei.

Ei bine, Rusia n-a reușit nici în 2014 să acapareze Donbas-ul, de 5.000 de kilometri pătrați, și nu a reușit să-l acapareze nici în războiul de acum, începând cu invazia din 2022.

Acum Rusia nu poate să treacă de orașul Pokrovsk. Putin știe, în același timp, că are Administrația Trump alături de el și am văzut ieri declarația ministrului rus de Externe, Sergei Lavrov, care a spus că Statele Unite au promis două lucruri Rusiei – că Ucraina nu aderă la NATO și că îi revin teritoriile din Donbas.

De partea cealaltă, vedem o Ucraina care luptă foarte bine.

Armata rusă nu are randament, nu este eficientă pe front și știe că armata ucraineană, care este o armată destul de bună, nu este susținută în acest moment de Europa și nu poate să funcționeze. Nici societatea ucraineană, nici armata ucraineană nu pot funcționa fără Europa. Din această cauză „atacă” Europa.

Acum Europa este inamicul numărul unu al lui Putin fiindcă armata lui nu este în stare să-și îndeplinească obiectivele, iar el nu vrea să se mulțumescă cu teritoriul pe care l-a cucerit deja. 

Zelenski a spus și astăzi că Ucraina este gata de o încetare a focului și de astăzi dacă, bineînțeles, și armata rusă este de acord. 

De altfel, Donald Trump i-a celul lui Putin din martie până în iunie de șase ori să fie de acord cu încetarea focului și de fiecare dată a fost respins. Acum Trump îi cere lui Zelenski să îndeplinească condițiile Rusiei. Iar Europa nu impune absolut nimic. Europa spune doar că sprijină Ucraina, iar decizia finală este la poporul ucrainean și la liderii ucraineni.